Pârcalabului (comuna Baia de Fier), Pestera Cioarei (sat Borosteni, comuna Pestisani), Cartiu, s.a., descoperiri care apartin epocii paleolitice. Din epoca neo-eneolitica, pentru aceeasi zona, sunt semnalate vestigii în localitatile Calugareni (Pades), Gornacelu (Schela), Bengesti- Ciocadia, Polovragi, Bâltisoara (Runcu), Socu (Barbatesti), Vârt (Rovinari) etc.
    Cercetarile arheologice sistematice efectuate de institutii specializate, între care si Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu, a castrelor cu val de pamânt de la Catunele, Pinoasa-Vârt, precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia - Bârsesti, care atesta o viata romana intensa, fapt ce va duce la o simbioza daco-romana, etapa importanta în formarea poporului si limbii române.
    Dupa formarea statului feudal Tara Româneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul.
    Etimologic denumirea de Gorj, înseamna Jiul de Sus.
    În perioada interbelica, Gorjul va da scenei politice si culturale românesti, mai multe personalitati dintre care se remarca: Gheorghe Tatarescu, Grigore Iunian, acestia actionând constant pentru promovarea valorilor democratiei, sau Constantin Brâncusi (parintele sculpturii moderne) si pictorul Iosif Keber care au adus o importanta contributie în arta plastica româneasca.
Gorjul este cunoscut si ca o bogata si autentica zona folclorica fiind pastratorul unor obiceiuri si traditii ce se pierd în istorie si a unei arhitecturi în lemn de o autentica valoare.

Asezare
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judetul Gorj a oferit conditii favorabile de locuit si de evolutie comunitatilor omenesti înca din cele mai vechi timpuri. vecinii sai sunt la nord judetul Hunedoara, la nord-vest judetul Caras-Severin, la est sud-est si sud vest judetele Valcea , Dolj si Mehedinti.
Suprafata: 5.602 Km2(2,35% din suprafata tarii);
Populatie: 386.097 locuitori(INS, 2004), din care 47% în mediul urban;
Densitate: 65,7 loc/km².
Lista oraselor din judetul Gorj
Târgu Jiu -(municipiu - resedinta de judet)  este asezat în zona geografica a Subcarpatilor Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpatii Gorjului la nord si Dealul Bran, la sud, la confluenta Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud si 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.Având sculpturi cunoscute în lumea întreaga realizate de genialul sculptor modern, Constantin Brâncusi împreuna cu alte sculpturi realizate de sculptori contemporani, Târgu-Jiul poate fi considerat un oras al sculpturii. În fiecare an, artisti din România si din strainatate se întalnesc aici pentru tabara de sculptura.
    Târgu-Jiul este de asemenea binecuvantat cu frumuseti naturale si putem aminti Muntii Carpati ce încadreza orasul la nord. Muzeele, manastirile, un teatru modern si o arhitectura unica completeaza ceea ce consideram un oras frumos.
    Orasul are un calendar plin cu evenimente de divertisment incluzând: Festivalul International de Folclor, Festivalul Berii si Zilele Orasului.
Motru (municipiu)- Originea cuvântului Motru este geto-dacica, Mutru sau Mutria, dupa istoricul Giurescu, însemnând apa limpede, curata.
În perioada romana gasim „Ad Mutriam” ce se afla în localitatea Catunele, pe Valea Motrului.
Prima atestare în hrisoavele de la Tismana din 1385 si 1444 sub denumirea Plostina.Ziua de 18.10.2000 este data la care orasul Motru a fost declarat municipiu,
Rovinari  -Este oras minier, având ca baza economica exploatarea miniera de carbune (de suprafata si subterana) si producerea energiei termice în cadrul termocentralei orasului, una dintre primele din Europa ca marime.Orasul Rovinari ocupa un loc important în sistemul localitatilor urbane ale judetului Gorj, alaturi de Ticleni, Târgu-Carbunesti , Motru, Bumbesti-Jiu, Novaci. Dintre toate, orasul Rovinari se afla la cea mai mica distanta de resedinta de judet, fiind în zona de influenta a acesteia.
Bumbesti-Jiu -Localitate situata la iesirea Jiului din defileu. Pe teritoriul sau este situat un castru roman, lucru ce dovedeste vechimea sa precum si Manastirile Lainici si Visina (secolul al XIV-lea) fondate de Nicodim. Odinioara era locuit de oameni liberi (mosneni).În Bumbesti-Jiu se afla una dintre cele mai importante uzine de armament din tara, situata chiar la intrarea în Defileul Jiului spre Petrosani.
    În localitatea Bumbesti Jiu, lânga Mânastirea Visina, se gasesc câteva unitati de alimentatie (restaurante, un motel, o parcare de pentru masini de mare tonaj) renumite în judetele Gorj si Hunedoara, cunoscute sub numele de "La Visina".
Târgu Carbunesti -Are o populatie de 8.732 locuitori. Este situat în sud estul judetului, industria fiind axata pe produse de utilizare locala: panificatie, industrie forestiera, ateliere textile, prelucrarea produselor animaliere. Lipsa investitiilor straine este una dintre problemele acestei localitati. Disponibilizarile repetate au dus la încetarea activitatii multor societati. Actualmente, aici mai functioneaza Spitalul, Unitatile militare, Judecatoria si câteva mici societati. Desi are o asezare placuta, orasul este ocolit de investitori.
Novaci -este un obiectiv pentru agro-turismul si turismul montan din România si un loc renumit pentru cadrul natural de o rara frumusete.Ca altitudine asezarile gospodarilor sunt cuprinse între 421 m în partea de sud a teritoriului administrative si 650 m în partea de nord.
Tismana- Localitatea este bine cunoscuta deoarece, la nord, pe Valea râului Tismana se afla Manastirea Tismana un simbol al istoriei noastre, la Tismana se executa covoarele "Tismana" si "Oltenia" simboluri ale artei traditionale mestesugaresti, iar vânatul exista din abundenta pentru ca teritoriul orasului cuprinde o parte din Parcul Natural Domogled-Valea Cernei si se învecineaza la nord cu Parcul National Retezat.
Ticleni -Este o localitate dezvoltata în jurul exploatarilor din industria extractiva: petrol si gaze naturale.Vatra localitatii are la origine un vechi sat de mosneni. Relieful este predominant deluros, cu paduri de foioase (câtiva stejari sunt seculari) si conifere, cu peisaje de o deosebita frumusete.     Fauna cuprinde si exemplare de iepuri, caprioare, vulpi, porci mistreti.
    Este, în ordinea numarului de locuitori, al 252-lea oras din România. La nivelul judetului, este al 6-lea ca marime.
Turceni -Orasul este situat în sudul judetului si a aparut în jurul a doua obiective industriale aparute in zona: Termocentrala Turceni si Hidrocentrala Turceni. Întreaga activitate a micului oras graviteaza în jurul lor.

Relief
     La nivel de macrorelief, formele mentionate mai sus se grupeaza astfel:
 Dealurile Piedmondului Getic: Sectorul de vest pâna la Tg.-Jiu (Dealurile Motrului); Sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia;  Sectorul de est.
 Depresiunea Subcarpatica a Olteniei: Dealurile externe; Depresiunea externa sau Depresiunea Tg.-Jiu – Câmpu Mare; Dealurile interne; Depresiunea interna.
 Lantul Carpatic Meridional: Sectorul dintre Motru si Jiu (Muntii Vulcanului); Sectorul dintre Jiu si Oltet (Muntii Parâng);  Sectorul Vest Oltet (Muntii Negoveanu).  Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.
Datorita faptului ca judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse între 90 si 2.518 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la 10,8 o C (Cruset, Tântareni, Ionesti) la 10,2 oC (Tg.-Jiu) sau 4,5 oC în zona cea mai înalta a Muntilor Vulcan-Parâng-Negoveanu.
     Din punct de vedere al vegetatiei naturale,cea mai mare parte a judetului Gorj se încadreaza în zona de padure, zona care la rândul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona padurilor alpine.
Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile.

Clima
    Temperat-continentala, cu temperaturi medii anuale de 10,2, în depresiuni, în zona dealurilor înalte si 0 pe muntii înalti; precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în S, în lunca Jiului, 753 mm în depresiuni, 925 mm în zona dealurilor subcarpatice si peste 1.200 mm pe culmile montane; vânturi predominante dinspre N, S si V.

Reteaua hidrografica
Apartine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.) de pe o suprafata de peste 10 mii. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) si antropice (Cearu, Cerna, Motru) .

   Resurse naturale
Printre care se numara: lignit în bazinele Motru (Horasti, Rosiuta, Lupoaia, Leurda, Plostina) si Rovinari (Cicani, Beterega , Gârla , Matasari, Rosia-Jiu, Rovinari, Urdari s.a.) antracit (Schela), petrol (Ticleni, Hurezani, Balteni, Albeni, Scoarta, Bustuchin), gaze naturale (Ticleni, Hurezani, Logresti, Bustuchin) , grafit (Baia de Fier, Polovragi), calcare (Suseni), marne (Bârsesti), dolomite (Tismana), argila refractara (Schela, Viezuroiu), izvoare minerale (Sacelu), paduri (273.868 ha, 1994)

Vegetatie. În munti înalti, coniferele sunt în lupta cu fagul, cu mesteacanul , cu plopul, chiar mai sus de 1.600 m. Ele urca în schimb pâna spre 2.000 m, lucru rar în Carpatii nostri. Fagul constituie esenta principala atât în munti si în depresiune cât si pe dealurile de peste 500 m. Pe dealurile mai joase, culmile sunt înca acoperite de foarte întinsi codri de stejari. Pe scurt, în acest judet, ca si în cele vecine dinspre Apus, limita superioara a padurilor e mai ridicata decât în restul tarii. Complet despadurite sunt numai vaile cu terasele si cu povârnisurile lor inferioare si depresiunea de sub munte. O mentiune speciala merita vegetatia de tip mediteranean din depresiunea Tg.-Jiului ( vita, care creste neîngropata si agatata de copaci, padurile de castani dulci, etc.).

    Economie
    Judetul Gorj poseda o importanta economie agricola si pastorala, relevata prin numarul foarte ridicat de cornute (boi, oi, capre) din cuprinsul sau.
    Brânzeturile fabricate în regiunea Novacilor se bucura de un renume binemeritat.
    Ceea ce face marea bogatie a judetului sunt padurile cari acopera aproape jumatate din suprafata sa.
     Agricultura dispunea în 1994 de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305 ha pasuni si fânete naturale, livezi si pepiniere pomicole s.a. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu si secara , plante de nutret orz si ovaz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, ciresi, nuci), cu extindere mari în partile deluroase ale judetului, formeaza areale compacte în zona localitatilor Bârsesti, Turcinesti, Dobrita, Sacelu s.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura (2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).
    Principalele produse industriale: energie electrica (termocentrale de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu si hidrocentrale de la Novaci si cele din complexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari, Balteni), masini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat (Târgu-Jiu), masini-unelte si frigidere cu compresor (Bumbesti-Jiu), materiale de constructii (ciment, tuburi de azbociment, caramida etc., la Bârsesti , Târgu-Jiu, Târgu Carbunesti), cherestea, mobila, parchete, placi aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Tismana, Pades), confectii (Târgu-Jiu, Tismana, Pades, Motru, Târgu Carbunesti), tricotaje (Motru), sticlarie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne si lapte, dulciuri, bauturi, tigarete etc.)

Turism
    Turism intens, legat de varietatea conditiilor naturale (defileul Jiului, cheile Oltetului, Corcoaiei, Sohodolului s.a., pesterile Polovragi, a Muierilor, Closani, lacurile glaciare montane s.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, asezarile daco-romane de la Suseni, Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 , Tudor Vladimirescu a citit Proclamatia), de numeroasele obiective arheologice (manastirile Tismana si Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtisoara), de operele monumentale ale lui Constantin Brâncusi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tacerii, Poarta sarutului), precum si de datinile, obiceiurile traditionale si portul gorjenesc. Indicativ auto: GJ.
    Judetul Gorj este unul dintre cele mai atractive zone turistice din România. Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipuil Târgu-Jiu este resedinta admisnitrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara îndoiala complexul sculptural realizat de marele Brâncusi între 1937-1938: Masa Tacerii, poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate în aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial.La Curtisoara într-un loc pitoresc se gaseste casa fortificata Cula Cornoius, construita în secolul al XVIII-lea si tot acolo se gaseste si un interesant muzeul al satului.
    Lânga Pasul Jiului se gasesc ruinele unei tabere române datând din vremea Împaratilor Septimius si Caracalla.
    Pe Valea Jiului, turistii se pot opri la Lainic si pot vizita manastirea de acolo. În orice loc din judetul Gorj , turistii se pot opri sa admire câte ceva. De la Novaci, oras montan datând din secolul al XVI-lea, se poate ajunge la Baile Rânca (1600 m altitudine); Baia de Fier este cunoscuta datorita Pesterii Muierii, pestera siuata în Cheile Râului Galbenu.
    În judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane,pesteri, între care si doua trasee turistice europene de lung parcurs, trei zone de alpinism, Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltetului - Polovragi, cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din România, o statiune de schi, precum si perimetre de vânatoare si pescuit ce atrag anual un mare numar de turisti.