Caras-Severin este un judet în regiunea Banat din România, ce are ca resedinta orasul industrial Resita. Situat în partea de sud-vest a României, judetul Caras-Severin are o suprafata de 8514 km2 (3,6% din suprafata tarii, ocupa locul al treilea, ca marime între judetele tarii) si cuprinde 2 municipii, 6 orase, 69 de comune cu 188 de sate.
Relief
Din punct de vedere geografic, în judetul Caras-Severin se afla toate cele trei trepte clasice, predominând însa relieful muntos care ocupa 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Muntii Banatului, Muntii Tarcu, Muntii Godeanu si Muntii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judet de munte. Relieful muntos creste în altitudine de la vest spre est, culminând în Muntii Godeanului, cu înaltimile lor de 1600-2200 m, se ridica cu mult deasupra partii sudice a Muntilor Poiana Rusca si a muntilor Semenic, Almaj, Locvei, Aninei, si Dognecei, care au înaltimi cuprinse între 600 si 1400 m. Acesti munti sunt separati de culoarele depresionare Bistra si Timis-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni, precum si o portiune restrânsa a Câmpiei Timisului. Cea mai mica altitudine a judetului se gaseste în zona localitatii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistreaza în Vârful Gugu din muntii Godeanu la 2.291 m.
Clima
Este de tip continental-moderat cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala variaza în functie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasa si de câmpie si 4-9 grade Celsius la munte. precipitatiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Muntii Tarcu si Godeanu.
Date istorice
102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum
1289 localitatea Caransebes este atestata documentar sub numele de Opidum.
1450 Caransebesul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.
1718 în urma Pacii de la Passarowitz, Banatul intra sub ocupatia Imperiului Habsburgic.
1769 se deschid uzinele metalurgice la Resita, iar în 1771 sunt puse în functiune primele furnale de pe teritoriul României.
1783 orasul Caransebes devine resedinta a Episcopiei Ortodoxe Române.
1817 la Oravita se inaugureaza primul teatru zidit din sud-estul Europei.
1872 a fost construita prima locomotiva cu aburi la Resita.
Limite
Limitele judetului Caras-Severin sunt în cea mai mare parte convetionale. se învecineaza cu judetele: Timis în nord si nord-vest, Hunedoara si Gorj în est, Mehedinti în est si sud-est, iar Dunarea formeaza în partea de sud si sud-vest granita cu Serbia.
Statiuni
Baile Herculane - Una dintre cele mai vechi statiuni din lume, a fost atestata documentar în 153 î.e.n. Pe lânga puterea tamaduitoare a apelor termale si a climatului specific, statiunea reprezinta si punct de plecare spre Pestera Hotilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.
Trei Ape - Statiune turistica cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvoraste râul Timis. Aduna apele pâraielor Brebu, Gradiste si Semenic, iar apa de deversare din lac împreuna cu izvorul de la baza acestuia formeaza un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timis.
Semenic - 10 km de la Valiug, statiune turistica cu pârtii de schi pentru începatori.
Crivaia - de la Valiug înca 5 km, la extremitaea sudica a acestuia, într-o frumoasa poiana strabatuta de apa Bârzavei. Jordin Sparks Feat. Chris Brown No Air
Vestigii si monumente de arhitectura
Ruinele Cetatii feudale Mehadia
Teatrul vechi din Oravita
Cetatea Buza Turcului, Bocsa
Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat
Statuia lui Hercule si Complexul balnear
Ruinele Cetatii Carasova
Drumul postalion roman care traverseaza dealuriile dinspre Oravita respectiv Dunare. Rezervatii naturale
Parcuri nationale si naturale
Parcul National Semenic-Cheile Carasului
Parcul National Cheile Nerei-Beusnita
Parcul National Domogled-Valea Cernei
Parcul Natural Portile de Fier
Izvorul Bigar
Bârzavita
Pestera Comarnic
Fâneata cu narcise
Zervesti
Padurea Ezerisel
Valea Gretca
Cheile Gârlistei
Pestera Popovat
Cheile Rudariei
Cheile Susarei
Lista oraselor din judetul Caras-Severin
Resita
Caransebes
Bocsa
Oravita
Moldova Noua
Otelu Rosu
Anina
Baile Herculane
Resita este munincipiul resedinta de judet al judetului Caras-Severin.
Asezare geografica
Municipiul Resita este situat pe malul Bârzavei. În apropiere se afla exploatari de huila, pe Valea Domanului, de minereuri de fier la Lupac si Ocna de Fier, precum si de calcare.
Obiective turistice
Muzeul judetean de istorie înfiintat în 1959, astazi purtând denumirea de MUZEUL BANATULUI MONTAN
Muzeul permanent de locomotive cu abur care înfatiseaza 16 modele de locomotive produse la Resita în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care si prima locomotiva din România datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricatiei si pâna la data puneri ei pe soclu în muzeu, numarul 2. Este amenajat în aer liber si este singurul muzeu de acest gen din România. Este monument istoric si dateaza din anul 1972.
Colectia de carte religioasa si icoane de la Protopopiatul Ortodox a fost transferata, în anul 2007, la Episcopia Ortodoxa Româna din Caransebes
Parcul Zoo
Atractii botanice printre acestea se numara unele specii de arbori foarte rari în Europa.
Mimosa (arbore de matase)
Tulipul (arbore de lalea)
Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei)
Chiparos (chiparosul de balta)
Sakura (cires japonez)
Caransebes este un municipiu în judetul Caras-Severin.
Asezarea geografica
Municipiul Caransebes este situat în sud-vestul României, având coordonatele de 45° 25' latitudine nordica si 22° 13' longitudine estica.
Este a doua localitate ca marime a judetului Caras-Severin si are o pozitie geografica strategica, fiind asezata în zona de contact a muntelui cu dealul si câmpia, care patrunde pâna aici sub forma unui golf alungit în lungul Timisului.
Caransebesul se gaseste totodata si la încrucisarea a patru drumuri principale ale Banatului care duc spre nord - prin Lugoj - la Timisoara, spre sud - prin Poarta Orientala - la Orsova si Dunare (DN 6 – E 70), spre vest - pe vaile Poganiciului si Bârzavei - la Resita (DN 58), iar spre est - prin trecatoarea Portilor de Fier ale Transilvaniei, prin Sarmisegetuza - la Deva si Hunedoara (DN 68).
Geografic, orasul se situeaza aproximativ între confluenta Bistrei (la nord) si a Sebesului (la sud) cu Timisul, având o altitudine medie de 280 m.
Zona depresionara a Caransebesului este marginita de munti înalti spre est, sud si vest.
Partea cea mai înalta o formeaza Muntii Tarcu, delimitati de vaile Timisului si Bistrei. În acest masiv se pot separa trei subunitati: Masivul Petreanu, cu Vârful Pietrei (2192 m), Masivul Tarcu, care culmineaza cu Vârful Tarcu (2190 m) si Masivul Muntele Mic (1806 m). Masivul Tarcu prezinta mai multe culmi ce se desprind din Vârful Tarcu. Spre nord-est exista o culme pe care se gasesc Vârful Caleanu (2192 m), Matania (2160 m) si Baicu (2123 m), iar spre nord-vest avem culmea Jigoriei (1463 m), care face legatura cu Muntele Mic.
În partea de vest a orasului Caransebes se gasesc Muntii Semenicului. Relieful coboara la nord de Vârful Semenic pâna spre Vârful Nemanul Mare (1122 m), ce se prelungeste printr-o serie de culmi, cum ar fi Dealu Mare (639 m) si Corcana (489 m), ce ajung pâna aproape de Caransebes.
În partea de nord avem Masivul Poiana Rusca, ce se înalta deasupra zonelor depresionare învecinate. Vârfurile cele mai înalte sunt Padesul (1374 m) si Rusca (1355 m). Din zona înalta pornesc culmi radiale ce coboara formând zona de dealuri limitrofe.
Depresiunea Caransebesului, unde este asezat orasul, cu un relief colinar, se termina în zona de terase a Timisului. În general, dealurile din jurul Caransebesului sunt formate din depozite pliocene, strapunse de sisturi cristaline. Zona cea mai joasa o formeaza extrema sudica a Câmpiei Lugojului, ce atinge zona depresiunii în nord-vest.
Considerata ca o depresiune submontana, depresiunea Caransebesului desparte muntii înalti si masivi din nord si est, de dealurile joase din vest si de câmpia din nord-vest. Suprafata ei este redusa – circa 1200 km2 (de la Constantin Daicoviciu pâna la Cheile Armenisului – 40 km, iar de la gara Cornutel pâna la est de Bucova – aproximativ la fel). Depresiunea are forma unei cuvete ovale pe directia NV-SE, cu doua trimiteri pe directiile V-E si N-S pe vaile celor doua râuri: Bistra si Timisul superior.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
