Giurgiu este unul din judetele din regiunea istorica Muntenia din sudul României.
Judetul se afla in sud estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distanta de 65km la sud de capitala

Bucuresti. Este situat in lunca Dunarii, pe malul stang al fluviului Dunarea.
Asezarea geografica
Judetul Giurgiu este situat în partea de sud a tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Câmpia Româna si este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica.
Are o suprafata de 3.526 km2 si se învecineaza la Est cu judetul Calarasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunarea îl desparte de Bulgaria.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care alcatuiesc Regiunea Sud Muntenia.Resedinta judetului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunare al Tarii Românesti, situat la 60 km de capitala tarii pe drumul european E70 ce leaga vestul Europei de zona balcanica si de Orientul Mijlociu.
Orasul, legat prin întreaga sa activitate din trecut si prezent de Dunare, se cere a fi valorificat si prin obiectivele antropice, nu numai ca escala sau punct de plecare spre si dinspre Bucuresti.
Pentru Giurgiu, este bine de amintit ca drumul parcurs de om a început în urma cu multe milenii (santierul Malu Rosu atesta locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian si Cultura Gumelnita dovedesc ca aici se desfasurau diverse activitati din neolitic) marcând o evolutie plina de istorie.În colectia Muzeului judetean se afla monede din timpul lui Domitian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orasului actual.Prima atestare documentara a Giurgiului s-a facut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seama ai Tarii Românesti au legat istoria de orasul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Batrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Tepes si Mihai Viteazul.
Cucerit în anii 1417-1420, orasul, împreuna cu teritoriul înconjurator, a fost transformat în raia turceasca timp de aproximativ 400 de ani.
Bazele realizarii orasului actual au fost puse dupa razboiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistica a localitatii Giurgiu.
Epoca moderna este marcata prin elaborarea planului din perioada „Regulamentului organic” cu trasarea unei retele stradale de tip radial de catre Moritz von Ott la 1831.Au aparut în peisaj porturile la Dunare si dezvoltarea sa a impus aparitia unor zone functionale noi.În 1916, odata cu începerea primului razboi mondial, orasul a fost bombardat si distrus în proportie de 80%.
Dupa 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstructia orasului si a fost reluata activitatea economico-sociala. Azi orasul mai pastreaza foarte putin din aerul vremilor ce nu mai sunt.Emblema orasului de azi este „Turnul cu ceas” (Turnul orologiului-construit la sfârsitul secolului al XVIII, ca turn de observatie a fortificatiilor otomane).Monumentele istorice, de arta si arhitectura, stau ca marturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica „Sfântul Nicolae” (ridicata în 1830 prin transformarea unei geamii turcesti), Biserica „Sfântul Gheorghe” (1838-1841), Biserica „Buna Vestire” (ctitorita sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea si finantarea comunitatii grecesti din Giurgiu între anii 1863-1865, si pictata de Gheorghe Tattarascu).
Populatie
Cele mai vechi marturii ale unei asezari omenesti în arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata în perioada daca (secolul I î.Hr). Se ipotizeaza ca în apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popesti, pe râul Arges. Împaratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orasul Theodorapolis. Conform rezultatelor recensamântului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002, populatia stabila a judetului Giurgiu, este de 297.859 persoane.
Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) si 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%).Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/km2.
Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, 96,03% din populatia judetului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.Dupa religie populatia este preponderent ortodoxa (98,5%).
Istorie
Orasul Giurgiu a fost cel mai probabil întemeiat în secolul XIV, ca port la Dunare, de catre comerciantii genovezi, care s-au aventurat pâna aici pentru a construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfântul Gheorghe; ei au construit o banca si o piata pentru matasuri si catifele. Orasul l-au numit dupa sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe (în italiana San Giorgio), de la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima data mentionat în documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei lui Mircea cel Batrân. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel sa detina controlul traficului pe Dunare. Otomanii au numit Giurgiul "Yergögü".
Fiind un oras fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în razboaiele frecvente dintre români si turci pentru controlul Dunarii, în special în încercarile lui Mihai Viteazu de a stavili atacurile turcesti, iar mai apoi în razboaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile si fortificatiile au fost complet distruse, astfel ca singura aparare care-i mai ramânea era castelul amplsat pe insula Slobozia, legata de tarm cu un pod.
Prima cale ferata din Regatul României a fost construita între Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pâna la instaurarea regimului comunist în România a fost resedinta judetului Vlasca.
Între 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunare care leaga România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Legenda numelui Giurgiu
Se spune ca de mult, când înca turcii umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunarii si strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla aici un cioban, pe nume San Giorgio ce îsi adusese oile la pascut în lunca Dunarii. Acesta a eliberat un mare grup de oameni ce trebuiau dusi în Imperiul Otoman. Acesti oameni au ramas aici dupa eliberare si au format dintr-un loc de trecere un târg. Acest târg a purtat numele celui care a fost eliberatorul lor, San Giorgio.
Relieful: Apartinând Câmpiei Române, relieful judetului este relativ monoton, cu suprafete joase, întreaga suprafata a judetului fiind încadrata în Câmpia Vlasiei. Terenul este acoperit pe alocuri de pâlcuri de padure, ponderea cea mai ridicata fiind constituita din terenuri arabile. Sudul judetului este dominat de Lunca Dunarii.
Clima:Clima judetului este temperat continentala. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la seceta, iarna cu geruri si crivat.Vitezele cele mai mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h. Precipitatiile medii sunt de 500mm.
 Resursele naturale:sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de nord a judetului (Cartojani, Gaiseni, Roata de Jos, Mârsa, Floresti-Stoenesti, Buturugeni, Gradinari, Bolintin-Deal) , pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile râurilor Arges (Ogrezeni, Malu Spart, Gaiseni, Gradinari), Neajlov (Vadu Lat, Bucsani) si Dunare.
Flora si fauna în lunca s-a dezvoltat o vegetatie ierboasa si lemnoasa, cele mai raspândite exemplare fiind salcia si plopul. Pe terase se pot întâlni paduri de stejari si o vegetatie de trecere la silvostepa. Dintre arbusti, cei mai raspânditi sunt paducelul, macesul si lemnul câinesc. În zavoaie si balti traiesc specii de pasari ca: rata salbatica, lisita, eretele alb.
 Hidrografia: Reprezentata de fluviul Dunarea si câtiva afluenti mai putin importanti.
Reteaua hidrografica este alcatuita din râurile care dreneaza teritoriul judetului, dar care îsi au obârsia în zonele mai înalte. Din aceasta categorie fac parte Argesul cu afluentii sai principali (Dâmbovita, Sabarul, Neajlovul) si fluviul Dunarea care reprezinta colectorul general. La aceasta se adauga râurile ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Câlnistea si Pasarea – toate având numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.
 Pe teritoriul judetului se întâlnesc atât lacuri naturale cât si antropice, cel mai important   fiind lacul Comana situat în lunca Neajlovului.
Altitudinea maxima este de 136 m, înregistrata în nordul judetului, în satul Cartojani, iar altitudinea minima este de 12 m, în lunca Dunarii.
 Dunarea
Se afla pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa.Dunarea  izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania si se varsa printr-o delta,în Marea Neaga. Aceasta delta este cea mai noua din lume, numita Delta Dunarii.Giurgiul se numara printre orasele asezate de-a lungul fluviului. Giurgiul se afla la Km 493 pe Dunare. celelalte orase române care sunt porturi la Dunare sunt:Bazias la km 1075, Moldova Noua la km 1046, Orsova la km 955, Drobeta TurnuSeverin la km 931, Calafat la km 794, Bechet la km 679, Corabia la km 630, Giurgiu la km 493, Oltenita la km 430, Calarasi la km 370, Cernavoda la km 300. Iar de la Braila începe limita cu Dunarea maritima.
Economia
Activitatea economica a cunoscut, în aceasta parte a tarii, o puternica dezvoltare în epoca moderna a Tarii Românesti, ea fiind favorizata de existenta Giurgiului la intersectia marilor drumuri europene, acesta fiind cel mai important port la Dunarea fluviala româneasca din acele timpuri. Prin portul Giurgiu se exportau, în acea vreme, mari cantitati de cereale, vite si petrol. În perioada interbelica, activitatea economica a constituit-o cu preponderenta agricultura, prelucrarea produselor agricole vegetale si animale, comertul cu cereale, vite si petrol, reparatiile ambarcatiunilor fluviale. Procesul de restructurare început dupa Decembrie 1989, a facut ca în economia judetului sa existe în prezent: 4 regii autonome, 5.132 societati comerciale cu capital privat, 139 societati comerciale cu capital mixt român-strain, 208 societati comerciale cu capital integral strain si 58 societati cu capital mixt de stat si privat. Numarul întreprinzatorilor particulari este de 2.067, din care 543 asociatii familiale si 1.524 persoane fizice autorizate. Industria ca activitate economica a cunoscut o dezvoltare în perioada dintre cele doua razboaie mondiale, constând în special în prelucrarea produselor agricole (morarit, fabricarea zaharului, uleiurilor vegetale, tabacitul pieilor, decorticatul orezului), tricotaje, fabricarea tiglei si a caramizii, prelucrarea lemnului, reparatul ambarcatiunilor fluviale. În prezent, numarul agentilor economici cu activitate industriala (inclusiv microîntreprinderi) se ridica la 1.335.
               Turism
Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential turistic important si variat. În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme materiale din paleolitic si neolitic. Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai desfasurându-se „Sarbatoarea Bujorului”. La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Românesti a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban Basarab în anii 1588-1589. La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra” care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul medieval format din Conacul Druganescu, construit în 1715, restaurat si amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în rândul monumentelor de arhitectura brâncoveneasca. La Fratesti se afla Muzeul satesc – numit simbolic „Muzeul scolar Dacia”- deoarece o parte importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în aceasta zona. Înfiintat în anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta fiind sectia de arheologie-istorie. Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic. Aici exista: Podul peste Dunare numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare care leaga România si Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si sosea cel de sus) în anii 1952-1954. Viaductele de acces si podul propriu-zis însumeaza 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putându-se ridica pentru a lasa sub pod o înaltime libera de 24 m. Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independenta poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentata de busturile unor luptatori pentru independenta, Foisorul din Parcul Alei unde cânta vara Fanfara Militara, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turceasca, ce servea ca foisor de foc si post de observatie; Monumentul eroilor francezi din primul razboi mondial ridicat în anul 1919; biserica Sf. Nicolae si biserica greceasca cu frescele lor, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construita între anii 1847-1851 în stil bizantin, detinatoare a unei importante colectii de icoane pe lemn si obiecte de cult din lemn, ruinele cetatii vechi si portul Giurgiu, Podul Bizetz, construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier si feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigatiei Fluviale Române, construit între anii 1939-1945, dupa planurile arhitectului Petre Antonescu. Insula Mocanu, având o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vânatoare. Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de cazare turistica, din care: hoteluri 3,moteluri 5,pensiuni urbane 1,pensiuni rurale 1,spatii de cazare pe nave 3. Capacitatea de cazare a judetului se ridica la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane si rurale, 426 locuri în spatiile de cazare pe nave.
Importanta: Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de marfuri si persoane. Municipiul Giurgiu este resedinta judetului, unul dintre cele mai importante porturi românesti la Dunare, aflat la 64 km de capitala tarii pe ruta Bucuresti – Sofia - Atena sau Bucuresti - Istambul. . În nordul judetului sunt în exploatare zacaminte de titei , iar din albiile Dunarii si râurilor ce strabat judetul sunt extrase nisipuri si pietrisuri. În economia judetului Giurgiu se disting ca activitati cu pondere semnificativa, agricultura, industria si comertul. În cadrul industriei judetului reprezentative sunt: industria alimentara, a bauturilor si tutunului, productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distributia apei, extractia petrolului si gazelor naturale, industria textila si a confectiilor din textile.
Cultura
În prezent, activitatea culturala se desfasoara în urmatoarele institutii culturale:Muzeul judetean „Teohari Antonescu” înfiintat în anul 1934, functioneaza din 1977 în cladirea fostei Prefecturi Vlasca, ea însasi monument istoric.Teatrul Valah Giurgiu Casa de cultura „Ion Vinea” , Scoala de Arte si Muzica „Victor Karpis” Giurgiu Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiilor Culturale, Biblioteca Judeteana „I.A. Bassarabescu” 48 biblioteci orasenesti si comunale 30 camine culturale.
Orasul Giurgiu-resedinta judetului Giurgiu
Giurgiu este resedinta si cel mai mare oras al judetului Giurgiu, Muntenia, România. Este un port fluvial important si un punct de frontiera cu Bulgaria. Are o populatie de 73.586 locuitori (2002).
 Geografie
Giurgiu se situeaza în extremitatea sudica a României ,pe malul stâng al Dunarii, într-o zona mlastinoasa, la 65 km sud de capitala Bucuresti,formand o Euroregiune cu orasul vecin, bulgar, Russe (Pyce). Orasul se intinde atat in Campia Burnazului cat si in Lunca Dunarii, solul fiind nisipos. Amplasat la intersectia coridorului Pan-European 9 fluvial si coridorul Pan-European 7 auto.
 Istorie
Cele mai vechi marturii ale unei asezari omenesti în arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata în perioada daca (secolul I î.Hr). Se ipotizeaza ca în apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popesti, pe râul Arges. Împaratul roman Iustinian(438-565) a construit aici orasul Theodorapolis.
Fiind un oras fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în razboaiele frecvente dintre români si turci pentru controlul Dunarii, în special în încercarile lui Mihai Viteazul de a stavili atacurile turcesti, iar mai apoi în razboaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile si fortificatiile au fost complet distruse, astfel ca singura aparare care-i mai ramânea era castelul amplsat pe insula Slobozia, legata de tarm cu un pod.
Prima cale ferata din Regatul României a fost construita între Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pâna la instaurarea regimului comunist în România a fost resedinta judetul Vlasca.
Între 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunare care leaga România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Obiectiv memorial
Mausoleul Eroilor. Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din initiativa filialei Societatii „Cultul Eroilor“ din orasul Giurgiu, dupa un plan al arhitectului State Balosin. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi români (identificati), 69 eroi germani (identificati) si 213 eroi (necunoscuti) decedati la Giurgiu, Naipu, Prunaru si Balaria sau în prizonierat în Bulgaria. Mausoleul este inscris la pozitia nr. 251, având codul GR-II-m-B-14877.02, în “Lista monumentelor istorice”, actualizata prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314 / 8 iulie 2004.
Economie
În economia judetului Giurgiu se disting ca activitati cu pondere semnificativa, agricultura, industria si comertul.
În cadrul industriei judetului reprezentative sunt: industria alimentara, a bauturilor si tutunului, productia de energie electrica si termica, captarea, tratarea si distributia apei, extractia petrolului si gazelor naturale, industria textila si a confectiilor din textile.
În anul 1996 a luat fiinta Regia autonoma “Zona Libera “ Giurgiu amplasata în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafata de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comerciala pe actiuni.
Înfiintarea Zonei Libere Giurgiu a creat posibilitati noi pentru dezvoltarea tuturor activitatilor economice.
Facilitatile oferite de Zona Libera atrag interesul investitorilor români si straini, care prin concesionarea si închirierea de spatii desfasoara activitati de productie, comert si servicii. Important centru de tranzit rutier, feroviar si fluvial.
                   Orasul Bolintin-Vale
Bolintin-Vale este un oras în judetul Giurgiu, Muntenia, România. Are o populatie de 11.246 locuitori. Bolintin-Vale este format din orasul propriu-zis plus doua sate (Malu Spart si Crivina) care apartin din punct de vedere administrativ de el. Este al doilea oras ca importanta si ca numar de locuitori din judetul Giurgiu. A primit statutul de oras în 1989.
Demografie
La recensamântul din 2002 au fost numarate aici 11.702 persoane, din care 9.890 (84,5%) români si 1.808 (15,5%) tigani. Localitatea se situeaza pe locul 3 la nivel de tara în ceea ce priveste porportia tiganilor (dupa Budesti si Calarasi). În 1991 s-au refugiat aici multi tigani din Bolintin-Deal.