Situat în partea de sud a Carpatilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpatii Munteniei, judetul Dâmbovita are un relief variat ce se desfasoara în trepte: la nord se înalta Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Cândesti, în continuare, câmpia înalta a Târgovistei si câmpia Titu.
Se învecineaza la vest cu judetul Arges, la est cu judetul Prahova, la sud-est cu judetul Ilfov, la sud cu judetele Giurgiu si Teleorman si la nord cu judetul Brasov.
Cu o suprafata de 4054 km², judetul Dâmbovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentând 1,7% din teritoriul tarii, situându-se ca întindere pe locul 37 între judete.
Descoperirile arheologice din albiile râurilor Arges, Ialomita si Dâmbovita, precum si din orasul Târgoviste atesta existenta unei vieti intense înca din paleolitic.
Târgoviste a devenit capitala istorica a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 si 1418, Mircea cel Batrân a stabilit resedinta sa domneasca aici. De-a lungul secolelor, Târgoviste a continuat sa fie principala cetate de scaun ducând o politica de independenta sub domnia lui Vlad Tepes, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Petru Cercel. Desi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasca, iar Bucurestiul a devenit noua capitala a Regiunii, Târgovistea continua sa fie implicata în afacerile politice si economice.
Clima temperat continentala este mai umeda si racoroasa în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate.
Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite în principal din: zaca - minte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.
Economia judetului este complexa, predominanta fiind industria care prezinta un grad ridicat de diversificare. Industria prelucratoare detine ponderea predominanta (80%) în productia industriala a judetului cu activitati preponderente în industria metalurgica (40%), industria de masini si echipamente, fabricarea materialelor de constructie si a altor produse din minerale nemetalice, industria de masini si aparate electrice, industria chimica, industria textila si de confectii, industria alimentara. Industria extractiva se concretizeaza în exploatarea de titei, gaze naturale, carbune si agregate minerale pentru constructii.
Judetul Dâmbovita produce energie electrica pe carbune ( Electrocentrala Doicesti ) si hidro ( Complexul de micro hidrocentrale de la Dobresti si Scropoasa ).
Productia agricola este reprezentata echilibrat pe cele doua componente: cultura vegetala si cresterea animalelor.
Din suprafata totala a judetului, terenul agricol reprezinta 61,% iar 29,8% paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.
Din totalul suprafetei agricole 70,1% sunt terenuri arabile; 17,7% pasuni; 8,2% fânete; 4,0% livezi si vii.
În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o detine cultura cerealelor, cartofilor si legumelor.
În judetul Dâmbovita îsi desfasoara activitatea 3 statiuni de cercetare stiintifica în domeniile pomicultura, piscicultura si cresterea ovinelor.
Judetul Dâmbovita are cea de-a treia densitate de retele de drumuri din România cu 43,0 km la 100 de km². Densitatea retelei de cai ferate este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media nationala de 4,8 km la 100 km².
În judetul Dâmbovita învatamântul este organizat într-un sistem complex care poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu cele 9 facultati si 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).
Judetul Dâmbovita are o remarcabila traditie culturala, la Dealu, s-a tiparit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a înfiintat, dupa model occidental prima “curte literara”.
Judetul Dâmbovita constituie o zona turistica de mare interes datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila, carora li se adauga pitorescul vailor Dambovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi.
De asemenea, statiunea balneoclimaterica Pucioasa atrage numerosi turisti la odihna si tratament.
Structura administrativa a judetului cuprinde:
2 municipii: Târgoviste - resedinta judetului, Moreni;
5 orase: Fieni, Pucioasa, Gaesti, Titu, Racari;
82 comune si 353 sate.
Municipiul TÂRGOVISTE - fosta resedinta domneasca si capitala, actualmente municipiu si sediul administrativ al judetului, a detinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar si cultural al Tarii Românesti. Orasul este situat pe o terasa înalta de 260 de metri, deasupra Vaii Ialomitei, la limita între regiunea deluroasa subcarpatica si de câmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la Rucar - Câmpulung - Târgoviste - Târgsor - Braila, cu ramificatii spre Bucuresti.
Perioada medievala i-a adus recunoasterea ca târg de importanta europeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale producatorilor locali.
Datorita pozitiei geografice favorabile, Târgovistea este punctul de plecare spre câteva trasee de o valoare deosebita pentru turismul românesc : la numai 60 de km se afla orasul Sinaia - denumit "Perla Vaii Prahovei", iar pe o varianta a acestui traseu se ajunge în Masivul Bucegi. Urmând firul Dâmbovitei, se patrunde în culoarul Rucar - Bran, unde frumusetea peisajului si monumentele naturale, istorice si de arhitectura au dezvoltat o retea de agroturism montan. De asemenea, orasul se afla la numai 75 de km de Bucuresti si este un important nod de cale ferata, ceea ce faciliteaza contacte permanente cu toate orasele mari ale tarii.
Alaturi de marturiile trecutului, stau colosii industriali ai secolului XX, conferind astfel orasului o aura încarcata de misticismul istoriei si tumultul vietii moderne.
Municipiul Moreni este amplasat în partea de NE a judetului, la o distanta de 22 km fata de resedinta judetului Dâmbovita. La nord, municipiul Moreni se învecineaza cu comuna Iedera, la sud cu comuna Ion Luca Caragiale, la Est cu comuna Filipestii de Padure (jud. Prahova), iar la vest cu comuna Gura-Ocnitei.
Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea care-i poarta numele, marginita de dealuri, cele mai înalte vârfuri atingând 500-600 metri, în partea de nord, iar in partea de sud înaltimile sunt sub 500 m.
În partea sudica a municipiului se afla zona de ,,Câmpie piemontana înalta a Cricovului Dulce”, cunoscuta sub denumirea de ,,Câmpia Magurii, caracterizata prin denivelari de 100 –150 metrii fata de Subcarpati, de unde coboara în panta lina pâna la înaltimea de 320 metri.
Principalele obiective turistice ale orasului sunt: Parcul Central, Muzeul Petrolului, monumentele ridicate în memoria eroilor neamului amplasate în: str. AI.I.Cuza, Parcul Central, str. Mihai Viteazul.
Municipiul este situat într-un climat temperat continental, caracterizat prin ierni lungi si blânde si veri calduroase moderat, influentate într-o foarte mare masura de padurile care-l înconjoara.
Orasul Fieni a capatat statutul de oras în anul 1968 si se înscrie printre localitatile importante ale judetului Dâmbovita, fiind situat între râul Ialomita si afluentul sau Ialomicioara de Vest ( Runcu ) în regiunea subcarpatilor.
Situat în partea de nord a judetului, îl desparte de ultima comuna Moroieni, numai 10 km. Fiind direct legat de Municipiul Târgoviste, resedinta judetului Dâmbovita si de Bucuresti, capitala tarii, printr-o cale ferata directa Bucuresti – Titu – Târgoviste – Fieni si prin soseaua nationala nr. 71 Bucuresti – Bâldana - Târgoviste – Fieni – Sinaia – Brasov (distanta Bucuresti – Fieni fiind de 115km.).
Se învecineaza la nord cu Buciumeni si cu satul Dealu Mare, legatura facându-se pe valea Ialomitei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul facându-se pe soseaua comunala Fieni – Runcu ce urmeaza cursul apei Ialomicioara de Vest si care se continua cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu orasul Pucioasa, principala statiune balneoclimaterica, legatura facându-se prin D.N. 71 si prin calea ferata. La est cu comuna Bezdead si cu orasul Pucioasa (satele Bela, Miculesti, Diaconesti, Serbanesti ), iar la Vest cu Vulcana Bai si Barbuletu.
Orasul Pucioasa este amplasat la o distanta de 20 km nord fata de municipiul Târgoviste având ca vecini la nord comuna Motaieni, orasul Fieni si comuna Bezdead, la sud comuna Branesti, la est comuna Vârfuri si Glodeni, la vest comuna Vulcana Bai. Orasul are o suprafata de 40 kmp cuprinzând zona deluroasa, fiind strabatut de albiile râului Ialomita si pârâului Bizdidel. Orasul este atestat ca fiind statiune balneoclimaterica în care functioneaza doua unitati de tratament balnear respectiv complexele CERES si TURIST.
Orasul Gaesti se afla situat în partea de sud - vest a judetului Dâmbovita, la contactul dintre Câmpia Româna (Gavanul Burdea) cu Piemontul Cândesti, între vaile râului Arges la sud - vest si Sabarul la nord - est.
Prima mentiune referitoare la atestarea documentara a orasului Gaesti dateaza din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Calugarul iar în anul 1998 când s-au împlinit 500 ani de la înfiintarea asezarii ce poarta numele legendarului Gaie, negustor care-si vindea marfa într-un târg la rascrucea acestor drumuri, anual, la 19 iulie se serbeaza ,,zilele orasului”. Marturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului la Puntea de Greci (la 8 km de Gaesti), Ionesti (6 km), Mogosani si Matasaru, confirma asezari omenesti cu mult mai vechi (neoliticul târziu) si chiar urme ale getilor si romanilor.
Ca orice asezare omeneasca, orasul s-a dezvoltat în timp, în special dupa 1970 când intra în functiune Întreprinderea de Utilaj Chimic (astazi UTCHIM S.A) înscriind orasul în peisajul industrial al tarii ca mecanicul sef al industriei Chimice iar apoi cu Întreprinderea de Frigidere (azi S.C. Arctic S.A.) devenind „polul frigului românesc”.
Fiind asezat în partea de sud a judetului, orasul Titu este atestat documentar printr-un hrisov domnesc, datat din primavara anului 1635, ca o veritabila oaza de verdeata cu pitoresc deosebit.
Aflata în mijlocul unei câmpii ce-i poarta numele, strabatuta de ape limpezi cu debite constante, localitatea se prezinta ca un important nod feroviar, având o pozitie mediana fata de orasele Bucuresti, Pitesti, Târgoviste.
Trecutul sau aduce marturii ale dezvoltarii societatii românesti, care pun în prim plan rolul locuitorilor la continua transformare a acestui oras.
Orasul Racari din judetul Dâmbovita a fost redeclarat oras în noiembrie 2004 si este situat la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Târgoviste, pe DN 71. Aceasta localitate are o suprafata destul de importanta, 7894 ha, din care 5530 ha teren agricol.
Pe lânga importanta si rolul ei economic, localitatea este recunoscuta si datorita personalitatilor politice si culturale, precum Ion D. Ghica, scriitor si om de marca în viata politica si economica a României. De retinut este si faptul ca în perioada 1948-1950 Racari a fost declarat oras, iar între anii 1950-1967 a devenit resedinta raionului Racari.
Orasul Racari este o localitate a carei economie nu are o ramura preponderenta, existând un echilibru între productia agricola si cea industriala. Profilul ei economic înscrie existenta unei fabrici de zahar, a unei fabrici de confectii, precum si a unor sectii de constructii metalice si tâmplarie.
Cultura
Judetul Dâmbovita are o remarcabila traditie culturala, la Dealu, s-a tiparit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a înfiintat, dupa model occidental prima “curte literara”.
La Târgoviste dainuie celebrele “ruinuri” ale curtii domnesti, cântate de mari poeti pasoptisti. Aici, “poetii Vacaresti” au pus bazele limbii literare moderne si s-a nascut gratie lui Heliade Radulescu, primul act de normare al limbii române.
La Potlogi, se afla în plin proces de restaurare Palatul Brâncovenesc, monument de arhitectura medievala româneasca de mare valoare.
În apropiere de Ghergani, se afla conacul si parcul dendrologic “Ion Ghica“, în curs de amenajare si restaurare în circuitul cultural.
Personalitati ale locului
La cumpana dintre veacurile XVIII si XIX se poate vorbi despre o adevarata si originala renastere spirituala nationala, generata de scriitori ai acestor meleaguri, care au asezat temeliile moderne ale limbii române: Ienachita, Nicolae si Iancu Vacarescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuta, Ion Ghica, Ion Alexandru Bratescu Voinesti, Iancu Constantin Visarion, Elena Vacarescu si Smaranda Gheorghiu (Maica Smara) - autoarea unor note ale calatoriilor sale care au purtat-o pâna la Polul Nord.
Documente importante, manuscrise si carti rare pot fi vazute si studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu, Casa Sindicatelor, a Tineretului, Casa de Cultura a Municipilului sunt de asemenea locuri de raspândire a culturii în oras. Aici au avut loc în ultimul deceniu doua editii internationale de teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor, aici se desfasoara Festivalul National de Romante "Crizantema de Aur" care a ajuns la a 30-a sa editie. Vernisaje expozitionale, lansari de carte, completeaza o intensa viata culturala.
Turism
Judetul Dâmbovita constituie o zona turistica de mare interes datorita:
- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila (Curtea domneasca din Târgoviste cu Turnul Chindiei);
- frumuseti si unicate ale naturii reprezentate de pitorescul vailor Dâmbovitei si Ialomitei, cu numeroasele forme carstice (Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei, Cheile Tatarului, etc.) si frumusetea masivelor Leaota si Bucegi;
- reculegere spirituala la importantele mânastiri ortodoxe (Mânastirea Dealu, Mânastirea Viforâta), Centrul ecumenic Vulcana Bai (având în prezent o biserica ortodoxa, o moschee si o sinagoga );
- cura si tratament balneo-climateric la statiunea balneoclimaterica Pucioasa;
- agroturism în localitatile Moroeni si Pietrosita.
Obiective turistice
În judetul Dâmbovita exista numeroase posibilitati de agrement pentru turisti:
Se pot face excursii în masivul Bucegi;
Se pot vizita monumentele istorice, arheologice si religioase din împrejurimi:
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi: Palat în stil brâncovenesc, construit de Constantin Brâncoveanu în 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu, astazi secat, are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana, care se aseamana cu unele prezente la Mogosoaia în foisor, la biserica Coltei în exterior. În varianta de la Potlogi, ele sunt realizate în stuc.
Complexul Muzeal CURTEA DOMNEASCA de la TÂRGOVISTE, resedinta domneasca a lui MIRCEA CEL BATRÂN (1394) singura capitala a TARII ROMÂNESTI (1431) unde au domnit personalitati importante ale vremii, printre care amintim pe bravul domnitor VLAD TEPES, cunoscutul erou al novelei lui Bram Sthoker DRACULA, complexul continând si celebrul Turn al Chindiei.
Mai pot fi vizitate ruinele conacului Vacaresti, Biserica Stela, Biserica Andronesti, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor, Muzeul tiparului si al cartii vechi.
Mânastirea Dealu si Mânastirea Viforâta, spre Cetatuia Negru Voda, spre Namaiesti, schitul Cota 1000.
Statiuni pe cuprinsul judetului:
balneoclimaterica Pucioasa
Vulcana Bai.
Pe cuprinsul judetului o suprafata de peste 2000 ha este ocupata de Rezervatii naturale:
Rezervatia naturala Pestera Ialomitei – cea mai importanta forma carstica din Bucegi,
Rezervatia Cheile Tatarului,
Cheile Orzei,
Muntele si Cheile Zanoagei – cu vegetatie termifila si elemente rare pentru noastra,
Rezervatia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturala – cum sunt Babele si Sfinxul- cuprinde asociatii vegetale alpine,
Rezervatia botanica Vârful Omu care protejeaza asociatii de tundra alpina, cu specia endemica pentru Carpatii Meridionali
Rezervtia Turbaria Laptici care ocroteste o mlastina în care cresc specii de muschi,
Rezervatia Muntele Grohotisu,
Rezervatia Bucegi cu paduri seculare de brad ocrotite prin lege,
Rezervatia botanica Poiana Crucii,
Rezervatia paleontologica Plaiul Hotilor,
Rezervatia naturala Pestera Rateiu.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
