Dolj este un judet în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea cea mai manoasa si roditoare a Câmpiei Dunarii si a Olteniei, într-o zona ce a oferit, de-a lungul timpului, conditii de clima si mai ales sol, dintre cele mai prielnice.
Asezare: Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o pozitie sudica-sud-vestica, axata pe cursul inferior al râului Jiu de la care îsi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judetului se întinde între 43°43' si 44°42' latitudine nordica si, respectiv, 22° 50' si 24° 16' longitudine estica, adica pe aproximativ un grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal.
Vecini: Doljul este învecinat cu judetele: Mehedinti la vest, Gorj si Vâlcea la nord, Olt la est si fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a României cu Bulgaria.
Suprafata: Suprafata totala este de 7.414 kmp si reprezinta 3,1% din suprafata tarii. Din acest punct de vedere Doljul se situeaza pe locul 7 între unitatile administrativ-teritoriale ale României.
Clima: Judetul Dolj apartine zonei climatice temperate, cu influente mediteraneene datorita pozitiei sud - vestice. Pozitia si caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupa, în apropiere de curbura lantului muntos carpato-balcanic, determina, în ansamblu, o clima mai calda decât în partea centrala si nordica a tarii, cu o medie anuala de 10-11.5°C.
Relief: Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, câmpia si zona de deal. Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niste trepte plate care se ridica sub forma de piramida din lunca Dunarii spre dealurile Amaradiei, de la 30 pâna la 350 m deasupra nivelului marii. Merita mentionat existenta în sudul judetului a celei mai mari suprafete nisipoase din tara, în paralel cu un numar impresionant de lacuri formate fie de revarsarile Dunarii, fie de acumularile de precipitatii. Dupa aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judet de câmpie, iar dupa agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului sau se încadreaza perfect în categoria judetelor dunarene.
Retea hidrografica: Este reprezentata de Dunare care curge între Cetate si Dabuleni, de Jiu care strabate judetul de la Filiasi la Zaval pe o distanta de 154 km si de lacuri si iazuri (Lacul Bistret, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni).
Vegetatia si flora: O mare parte din sudul judetului este acoperita de lanuri bogate, vegetatia fiind specifica zonei de stepa. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperita de paduri de stejar care alternau cu tufarisuri. Influentele climatice si interventia omului au determinat modificarea învelisului vegetal. În zona Ciuperceni siApele Vii se întind paduri de salcâm, iar la Verbita, Murgasi si Braniste predomina padurile întinse de stejar.
Fauna: Fauna terestra si acvatica a suferit modificari generate de vânatul si pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judetului Dolj supravietuind în numar mic sau disparând cu totul. Dintre speciile care populeaza regiunile de lunca predomina lisita, barza, egreta precum si unele specii de rozatoare.
Istorie
Descoperirile arheologice au relevat ca teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtona neîntrerupta înca din era paleolitica. Cea dintâi mentiune documentara dateaza din 1444, sub denumirea de Judetul de Balta ,asezat în Câmpia Dunarii si se întindea de la Balta Blahnita, aflata azi pe teritoriul judetului Mehedinti, pâna la actuala comuna doljeana, Bistrit.
Descoperiri de ultima ora (mai 2003) au relevat ca localitatea Craiova, capitala judetului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela în apropierea castrului Pelendava, datata din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta, într-o harta alcatuita în preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa într-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românesti, prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei cel putin între secolele VII-XII (preajma bataliei de la Nicopole). Existenta unui centru administrativ in zona probeaza existenta unei vieti destul de înfloritoare pe aria judetului Dolj.
Dupa o perioada medievala înfloritoare, datorata situarii Marii Banii a Olteniei pe teritoriul judetului, la Craiova, a urmat o perioada de tulburari sociale si politice în secolul al-XVIII-lea si începutul secolului al-XIX-lea când teritoriul judetului Dolj, împreuna cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci si rusi.
Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumatate a secolului al XIX-lea si începutul secolului XX, Unirea Principatelor, cucerirea Independentei, Marea Unire, Reformele agrare au creat conditii favorabile dezvoltarii economiei.
Turism
Absenta peisajelor naturale si transformarile antropice determina un potential turistic redus, dar care recompenseaza prin obiectivele turistice si arhitectonice din principalele orase
Padurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi batrâni, apreciata pentru continutul lemnos si dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervatia forestiera se afla pe partea dreapta a drumului national Calafat – Bechet - Cernavoda, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Padurea de salcâm care formeaza rezervatia are o vechime de peste 90 de ani si se întinde pe o suprafata de 8 ha.
Punctul fosilifer Bucovat - În comuna Bucovat se întinde pe o suprafata de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogata fauna fosila de cochilii de moluste, care dateaza din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorita cercetarilor si studiilor publicate despre fauna fosilifera de moluste existenta aici, zona este ocrotita de lege.
Rezervatia ornitologica de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafata de 500 ha un colt de lunca care a fost declarata rezervatie ornitologica în anul 1917. Aici traiesc peste 140 de specii de pasari, unele rare, printre care se numara barza neagra, egreta mica, rata pestrita, lisita, codobatura alba, stârcul rosu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a ramas neîndiguit.
Rezervatia de bujori salbatici de la Plenita - Este unica în Romania.
Paduri - Zona Doljului este presarata cu numeroase paduri cum sunt cele de la Cosoveni (o zona de vanatoare de capriori si fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniste (cu stejar brumariu).
Parcul Nicoale Romanescu din Craiova - Realizat dupa planurile arhitectului francez E.Redont între anii 1900-1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din tara (cu o suprafata de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui si un frumos pod suspendat.
Municipiul Craiova
Craiova este resedinta judetului Dolj, denumita si "capitala Olteniei". Conform ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, la data de 1 ianuarie 2008 orasul avea o populatie de 299,6 mii de locuitori.
Localizare: Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la iesirea acestuia din regiunea deluroasa, la o altitudine cuprinsa între 75 si 116m. Craiova face parte din Câmpia Româna, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunare, Olt si podisul Getic fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului. Orasul este asezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanta de 227 km de Bucuresti si 68 km de Dunare. Forma orasului este foarte neregulata, în special spre partea vestica si nordica, iar interiorul orasului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. Pentru populatia sa, suprafata orasului este mica.
Clima: Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influente submediteraneene, datorate pozitiei depresionare pe care o ocupa judetul în sud-vestul tarii. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11,5° iar precipitatiile sunt mai scazute decât în restul teritoriului.
Relief: Relieful orasului Craiova se identifica cu relieful judetului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordica se observa o usoara influenta a colinelor, în timp ce partea sudica tinde spre lunca.
Legenda privind actuala denumire a orasului
Originea numelui actual al orasului este subiectul multor controverse si pluteste în legenda; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este ca numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). Dupa unii, numele ar veni de la Craiul Iovan (Ionita Asan), mezinul fratilor Petru si Asan, care devine pentru o perioada împarat al imperiului vlaho-bulgar, dar care, potrivit cronicii grecesti a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit sa se refugieze la sfârsitul domniei la nord de Dunare, unde devine "domn peste niste vlahi din neamul lui". Teoria potrivit careia Craiova devine capitala noii formatiuni pe care a întemeiat-o el este sustinuta de cercetatori ca L. Candea si V. Oghina, dar si de unele legende locale legate de lacul Craiovita si fata craiului înecata. Bogdan Petriceicu-Hasdeu fixeaza originile numelui orasului în epoca cneazului Ioan, care apare pe Diploma Ioanitilor, cnezat înghitit apoi de voievodatul lui Litovoi. Exista si o alta legenda locala potrivit careia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce sapa o fântâna un mare tezaur si a devenit rege peste craioveni. S-a pastrat pâna in zilele noastre în satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovatului si Palilula) expresia "norocos ca Iovan".
Economie
Craiova a fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comertul, întreaga istorie a orasului fiind marcata de pozitia de nod comercial si administrativ. Orasul s-a mentinut ca centru comercial în care se tranzactionau: cereale, animale, sare, piei, seu si cervis.
Turism
Cea mai veche constructie din zona Craiovei care s-a pastrat, atestata ca atare, este manastirea Cosuna - Bucovatul Vechi, însa, din tot ansamblul initial a rezistat pâna în zilele noastre numai biserica. Desi pisania indica data de 3 decembrie 1572, o veche cartografiere sustine ca manastirea ar fi fost zidita în 1483. Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizata în stil muntenesc, caracterizat prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele bizantine.
Municipiul Bailesti
Bailesti este un municipiu din Judetul Dolj, Oltenia, România. Include în componenta sa administrativa si satul Balasan.
Se afla în jumatatea sudica a judetul Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova si 32 km nord-est de Calafat, la o departare de 18 km de Dunare în directia sud-est prin Rast.
Istorie
Situata în una din cele mai manoase parti ale tarii, zona în care a aparut Bailestiul pe arena istoriei a fost locuita permanent înca din cele mai vechi timpuri, principala ocupatie a primilor locuitori constituind-o, înca din epoca pietrei, agricultura. Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orasului dateaza din perioada anilor 680-1025.
Ca nume de localitate, Bailesti, provine de la numele "Baila", un neam fruntas de oieri. Baila împreuna cu ai sai au facut popas de iernare, ani la rând, în aceasta zona si astfel a aparut satul Bailesti.
Municipiul Calafat
Calafat este un Municipiu din judetul Dolj, Oltenia, România. În anul 2002 avea o populatie de 18.890 locuitori .
Localizare
Municipiul Calafat s-a plamadit si dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezenta apelor batrânului Danubiu, pe al carui mal stâng este amplasata asezarea. Calafatul, orasul rozelor, al castanilor si stejarilor seculari, al holdelor aurii, si industriei moderne, dar si al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud–vestica a judetului Dolj, pe malul stâng al Dunarii, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Bailestilor, acolo unde fluviul începe sa-si adânceasca cel de-al doilea meandru, respectiv la 43°, 58? si 14? latitudine nordica si 22°, 56? si 40? longitudine estica. În prezent, Calafatul include în componenta sa administrativa si satele Ciupercenii Vechi, Basarabi si Golenti.
La sud si sud-vest, peste Dunare, se afla Bulgaria. Spre Sud–Est, la o departare de 14 km, se gaseste comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari asezari rurale din tara, cu care comunica, atât prin calea-ferata Calafat-Golenti, cât si prin moderna sosea asfaltata 55A. La Sud si Sud–Est, orasul se învecineaza cu localitatile Smârdan si Ciupercenii Noi, ambele înfiintate la sfârsitul secolului trecut si care în prezent alcatuiesc o singura comuna - Ciupercenii Noi.
Din punct de vedere fizico–geografic, orasul se gaseste situat într-o regiune de ses, respectiv în Câmaia Româna si anume la extremitatea sud-vestica a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Bailestilor. Câmpia Româna (a Dunarii de Jos) situata pe partea stânga a Dunarii, este marginita spre nord de Piemontul Getic, Subcarpati si Podisul Moldovei.
Caracterul general al reliefului este dat de predominanta formelor plate, cu altitudine mai mica de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel putin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunitati orientate pe directia est–vest: câmpia piemontala, câmpia de subsidenta si câmpia tabulara loessica. Câmpia Româna este împartita în doua mari subdiviziuni: Câmpia Româna de Est si Câmpia Româna de Vest, separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Arges. Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia Bailesti se întinde între vaile Drincea si Jiu, strabatuta de Balasan si Desnatui, fiind formata din terasele Dunarii, exceptie facând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord – est, aici gasindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge latimea maxima de 40 km.
Istoric
Zorii istoriei în spatiul geografic care contureaza municipiul Calafat si satele componente – Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi - au evidentiat existenta unei populatii statornice asezata în vatra sus mentionata din cele mai vechi timpuri, o populatie cu cultura materiala si spirituala proprie. Cercetarile arheologice confirma diferentierea sociala în sec. III-I î. Hr. si în sec. I d. Hr., ca si legaturile tot mai active cu romanitatea balcanica, inclusiv prin punctul de trecere a Dunarii din dreptul Calafatului.
Orasul Bechet
Bechet este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România. Este situat în sudul judetului, fiind unul dintre cele doua porturi dunarene ale judetului Dolj, alaturi de Calafat. La Bechet exista un punct de trecere a frontierei catre Bulgaria. Trecerea se face cu bacul între Bechet si Rahova - Oreahovo(Bulgaria).
În portul Bechet se organizeaza anual serbarea zilei Marinei, la 15 august, unde au loc diverse jocuri marinaresti, plimbari pe Dunare, precum si serbari câmpenesti. În apropierea orasului Bechet se afla Manastirea Sadova si padurea seculara de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminica a lunii august se organizeaza un frumos festival.
Bechet este un nod rutier pe aici trecând drumurile nationale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet si Bechet - Corabia. Din orasul port Bechet se poate ajunge relativ repede la Sofia si de aici în Grecia, acesta fiind unul din traseele preferate de catre majoritatea transportatorilor, precum si de agentiile de turism, pentru a tranzita Bulgaria si a se îndrepta spre Grecia sau Turcia.
Orasul Dabuleni
Dabuleni este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România. A fost declarat oras prin Legea 83/2004.Face parte din zona etnografica Romanati.
Se afla în sudul Olteniei, la sud de Craiova si în apropierea portului Bechet, în vecinatatea Dunarii, într-o zona cu sol nisipos, numita si "Sahara Olteniei". Este cunoscut ca "patria lubenitelor" si ca o zona viticola foarte importanta.
Pe locul actualului oras au existat trei sate: Broasca, Ciungu si Dabuleni. Prin comasarea lor s-a format comuna Dabuleni, care în 2004 a devenit oras.
Pe teritoriul Dabulenilor, "în vale" a existat înainte de al doilea razboi mondial o zona umeda, alimentata periodic de revarsari ale apelor Dunarii, cu multe balti si stufaris, loc unde oamenii pescuiau si de unde se procurau trestie si papura pentru folosinta în gospodarie. Aceasta a disparut în urma desecarilor practicate de regimul comunist.
Astazi mai functioneaza înca sistemul de irigatii cu ajutorul caruia se mai pot obtine recolte de pe pamânturile mai sarace. Mai ales culturile de pepeni si viile sunt potrivite pentru solurile nisipoase de la Dabuleni. În zonele unde pamânturile sunt mai fertile se cultiva însa si cereale.
Principala activitate economica în Dabuleni este agricultura si legata de aceasta o mica industrie de prelucrare. În ultimii ani la Dabuleni au aparut si semne de întarire a serviciilor de diverse tipuri si a comertului. Sunt prezente mai multe banci si exista chiar si servicii de televiziune prin cablu, cu post local de televiziune.
Orasul Filiasi
Filiasi este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România.Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oras si un important nod feroviar si rutier al Olteniei, Craiova-Târgu Jiu, Craiova-Drobeta Turnu-Severin.
Pe teritoriul orasului descoperirile arheologice au scos la iveala ceramica apartinând renumitei culturi de Cotofeni din epoca bronzului, precum si Tezaurul de la Filiasi, care contine dinari de Friesach si Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localitatii dateaza de la 1 ianuarie 1573.
O însemnata familie de boieri, pe nume Filisanu, si-a lasat amprenta pe istoria orasului pe o perioada de 400 de ani.
În anul 1906 Dimitrie Filisanul, cel prin care s-a stins ultimul descendent al neamului de boieri, ctitoreste un splendid edificiu ce va dainui sub denumirea de "Capela Filisanului".
Preocuparile boierilor Filisani nu s-au materializat numai pe plan spiritual, ci si în domeniul social, dovedind grija lor fata de oamenii saraci, ctitoriile lor fiind destinate în mare parte acestora. Dintre acestea, cea mai de seama este Spitalul Filisanilor si doua cismele pentru apa, una in satul Balta, iar alta in Filiasi, situata la "Hanul Mare".
În anul 1935 învatatorul Nicolae Mitea da viata unui alt lacas de referinta din istoria orasului: Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Oraseneasca "Anton Pann".
Orasul Segarcea
Segarcea este un oras din judetul Dolj, Oltenia, România, (din anul 1968), situat în zona de câmpie, la vest de Jiu. Se afla la 28 km de Municipiul Craiova si la 80 km de Municipiul Calafat.
În anul 1965, Segarcea avea o populatie de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2003 orasul Segarcea avea circa 8.066 locuitori .
Dispune de unitati industriale din domeniul alimentar si chimic si este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se afla producerea vinului (zaibar si vin alb). Este renumita prin podgoriile sale si crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea".
Segarcea dispune de 2 licee cu diferite profile: Matematica-informatica, filologie, agricol, tehnologic, si 3 gradinite. Pe lânga acestea în Segarcea se afla Judecatoria Segarcea, I.A.S., Spital, Bank Post.
În Segarcea se afla o veche manastire fortificata (1547), care a fost refacuta în secolul al XIX-lea.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
