Scurt Istoric
Mentionata pentru prima oara documentar la 20 ianuarie 1368, într-un Privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu –Domnul Tarii Românesti, numele Brailei apare în doua locuri:”excepta via Braylan” (cu exceptia drumului Brailei) si “per dictam viam Braylam” (pe amintitul drum al Brailei). Într-o harta din aceeasi perioada, se vorbeste de Brigala, iar mai tarziu de Brillago. O cronica despre istoria otomanilor aminteste despre Ibrail sau Berail. La sfârsitul secolului XIV-lea, Braila este pomenit în relatarea unui bavarez, Johann Schiltberger, care vorbeste despre “ein Stadt Uerebeyl”.
În secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, într-o mentiune a Cancelariei voievodului “tibor din Transilvania”. O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta ce însoteste tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, “loc desert în care locuiesc numai pescarii”. În surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago.
Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic, datorita asezarii sale strategice. Locul unde Dunarea Veche îsi da mâna cu Dunarea Noua a constituit rascrucea unor drumuri, evenimente si întâmplari pe care istoria nu le poate trece cu vederea. Cele trei secole de stapânire otomana (1539-1828) si-au pus amprenta asupra destinului Brailei.
În urma Tratatului de la Adrianopol din 1829, Braila a revenit la tara, cunoscând in perioada urmatoare o reala înflorire. Convietuirea românilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a înregistrat în a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primele decenii ale secolului al XX-lea.
Începutul secolului al XX-lea gaseste Braila într-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printe putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, având reteaua de strazi sistematizata dupa un model radiar-concentric de tip amfiteatru.
Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase românesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava româneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus în functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din România care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf –prima încercare de a valorifica stuful din balta Brailei, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metrii cubi, este dat în functiune la Braila (1912).
Premiere în istoria unei tari si-au gasit altfel concretetea în acest oras, iar cele aproape sase veacuri si jumatate de existenta consemnate istoric sunt, asemeni vietii unui om, teatrul actelor dramatice, a suisurilor si coborâsurilor, a norocului si a nenorocului care marcheaza puncte de rascruce în orice existenta. Astazi, Braila alearga cot la cot cu celelalte orase ale acestei tari pentru a-si defini locul într-un context modern, democratic, European, individualizând-o propriul destin inefabil si implacabil pe care il traim astazi cu totii, în vârtejul unei noi vieti pe care il traim astazi cu totii, în vârtejul unei noi vieti pe care o experimentam cu nesat, zi de zi.
Asezare geografica
Judetul Braila este situat în câmpie, în sud-estul României cu o suprafata totala de 21.449 ha ( urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha ), ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Câmpia Baraganului, mici portiuni din Câmpia Salcioara si Câmpia Buzaului. În est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata întregii tari.
Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.
Populatie:Densitate: Locul 29 , 373.199 loc. , 86 loc/km² ;
Suprafata: Locul 32 , 9345 km².
Diviziuni administrative:
Judetul este compus din un municipiu, 3 orase si 40 de comune.
Municipii
Braila este un oras în sud - estul României, cu populatia de 216.929 locuitori, resedinta judetului cu acelasi nume. Orasul este situat pe malul stâng al Dunarii, la distanta de aproximativ 20 de kilometri de Galati. Resedinta administrativa, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din România, este situata la 200 km nord-est de Bucuresti.Oferta turistica a judetului Braila consta de asemeana, în croaziere pe Dunare, cu cazare si programe speciale pentru turisti (pecuit, vânatoare, etc.) la Insula Mica a Brailei - rezervatie zoologica si botanica de exceptie, Fundu Mare, Corotisca, Blasova si Zaton.
Orase
Ianca Are o populatie de 12,886 locuitori.Este al 2-lea oras din judetul Braila .
Însuratei Are o populatie de 7.340 locuitori. În regiunea Însuratei se afla singura podgorie din judetul Braila.
Faurei Din punct de vedere administrativ, orasul Faurei se afla asezat în vestul judetului Braila, la o distanta de 60 km de municipiul BrailaAre o populatie de 4.090 locuitori. Este un important nod feroviar. A fost declarat oras la 17 februarie 1968, apartinând generatiei oraselor socialiste.
Relieful
Judetul Braila, fiind situat în câmpie, are un relief în general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre. Se întinde pe un relief de câmpie, cu interfluvii netede întinse, având aspectul de ses.
Este reprezentat de câmpii de tip Baragan si de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni închise, în care se gasesc lacuri temporare sau permanente. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Câmpia Brailei, închizând la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.Dunarea are o mare importansa economica, atât din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cât si a sistemelor de irigatii.
Clima
Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive în vest si mai moderate în Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.
Situat în apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius fata de restul câmpiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta înregistrata în anul 1951, ajungând la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazând pâna la 30 grade celsius(1942)
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, în timp ce vara reprezinta 65%. Precipitatiile anuale sunt reduse (în medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.
Resurse naturale
Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse în zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu.
Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata judetului Braila.
În zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au format zone depresionare cu inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au indiguit incintele Calmatui - Gropeni, Braila - Dunare - Siret, Maxineni, Insula Mare a Brailei, a caror suprafata este de peste 119.000 ha. Numai Insula Mare a Brailei detine 60.160 ha, teren scos din inundatiile periodice provocate de Dunare.
Flora si fauna
În suprafata totala a judetului Braila, terenurile agricole detin peste 84%.
Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de câmpie (95% culturi si suprafete restânse de pajisti).
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
Padurile ocupa o suprafata de 22.600 ha, majoritatea paduri de lunca Astfel, în Insula Mica a Brailei, peste 5460 ha, se întind paduri de salcii si plopi. În luncile râurilor interioare, pe circa 1500 ha, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcâmi, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica întalnita predominant în baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cât si prin pasari migratoare.
În rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gâste, cocostârci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc în Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia). În prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina în Câmpia Baraganului, sunt mult modificate. În aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul râului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
În acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
Economia
Asezat în câmpia Dunarii pe un pamânt fertil, judetul B. practica intens agricultura si cresterea animalelor. În baltile Dunarii pescuitul este deosebit de activ.
Dezvoltarea economica a judetului B. se datoreste prezentei pe teritoriul sau a portului Braila, unul din cele doua mari porturi dunarene ale României.
Bogatia de cereale a judetului, marele sau comert interior si exterior, precum si caile de comunicatie ce-l leaga de marile centre economice din tara si strainatate, au facut sa se dezvolte aici o industrie foarte activa, din care se remarca îndeosebi industria alimentara, industria metalurgica si industria constructiilor navale.
Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 428.600 ha. Suprafata arabila este de 252.650 ha, adica 58,94% din suprafata judetului si 0,86% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 35.501 ha, adica 14,5% iar mica proprietate 217.149 ha, adica 85,95%.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (428.600 ha), ogoanele sterpe ocupa 804 ha.
Cresterea animalelor :Judetul se caracterizeaza prin marele numar de oi, reprezentând un procent ridicat fata de procentul celorlalte judete.
Industrie :2 mori sistematice, 10 mori taranesti, 1 fabrica de curatat orezul (Radu- Negru), 1 santier de material de drum de fier (Brailita), 1 fabrica de sârma si cuie, 1 de cherestea, 1 de ciment, 1 de butoaie (toate la Radu-Negru) si 1 fabrica de tigle.
Turism si atractii turistice
Chiar daca este o regiune de câmpie, cu putine atractii turistice naturale, totusi asezarea la Dunare (la intersectia principalelor fluxuri turistice), dar si monumentele istorice si arhitectonice, lacurile si statiunile balneoclimaterice, reprezinta un cadru ideal pentru cei aflati la odihna sau în tranzit
Pentru cei care, obositi de munte, cauta linistea unei nemarginiri verzi si a aerului plat, uscat, a vântului sec sau dimpotriva, a suierului puternic al acestuia, Braila, judet si oras este locul potrivit. Locurile naturale, pitoresti ale Câmpiei Baraganului, peisajul danubian, vestigii ale perenitatii oamenilor în aceste locuri, sunt dovezi graitoare ale geniului creator românesc si a franturilor de cultura straveche ale celor care veniti de departe, de-a lungul istoriei, s-au stabilit aici. O calatorie pe Dunare, cu popasuri în Insula Mica, pe bratul Macinului, sau, mai aproape, chiar în fata orasului Braila, la punctul Corotisca (pe malul drept al Dunarii, la mila 70, în Insula Mare a Brailei), prilejuieste, de buna seama, contactul direct si reconfortant cu natura generate de fluviul milenar.
Alte trasee duc spre campingurile Cabana Stejarului (la 4 km de Braila, pe soseaua Buzaului, într-o bogata padure de stejari, oferind loc de instalat cortul, casute, restaurant deschis tot timpul anului), Dropia sau Brotacelul, spre lacurile Caineni si Movila Miresii, sau spre bazinele piscicole Vultureni, Jirlau sau Maxineni.
De asemenea, plimbarile cu barca pe Dunare ofera frumoase panorame ale malurilor fluviului si asezarilor de pe tarm. Insula Mare a Brailei pastreaza numeroase meander de apa si pâlcuri de stuf si salcii. , de la cota 45, privirilor li se înfatiseaza peisajul “Baltii Brailei”, loc unde este amenajat un punct turistic pentru concursurile nationale si internationale.
Insula Mica a Brailei, cu Dunarea Veche, Canalul Filipoiu si lacurile Japsa Florilor, Blasova, ofera ochilor contemplative adevarate imagini deltaice. Dunarea, râurile si lacurile din judet sunt preferate de pescari profesionisti sau amatori dar si de cei care apreciaza specialitatile de peste gatite “la malul lacului”.
Lacu Sarat, statiune deschisa tot timpul anului, este situata în S-V-ul orasului Braila, pe raza comunei Chiscani, in N-E câmpiei Române.
Pentru cei care vor o schimbare de traseu, o trecere lina de la mersul lenes de câmpie la urcusul pe munte, Braila ofera aceasta posibilitate. Scrierile vechi arata ca “Lacu Sarat este un luciu de apa în care se oglindesc culmile uneori zimtate ale muntilor”. Acestia sunt Muntii Macinului, ei se întind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzând mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fântâna de Leac, Vraicu…
La 35 km de orasul Braila, la îngemânarea râurilor Buzau si Siret, pe directia Focsani, se afla ruinele manastirii Maxineni, acolo unde Matei Basarab in1637, ridica una dintre cele mai frumoase manastiri ale Tarii Românesti, punct strategic militar de mare importanta în acele vremuri.
În fiecare zi sunt oficiate aici slujbe dupa toata rânduiala bisericeasca si, se aude dângat de clopot si toaca de vecernie, în poiana de aproape 250 ha, câmp de pasune aflat la o distanta de 10 km de localitatea Maxineni. Manastirea Maxineni, se afla înca în proces de reorganizare, lucrându-se la biserica manastireasca si pentru finalizarea proiectului de restaurare a istoricei biserici a lui Matei Basarab.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
