Judetul Alba este situat în partea centrala a României, în zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mures, care traverseaza judetul de la nord-est (în zona Ocna Mures), la sud-vest (în zona Sibot).
Suprafata judetului este de 6231 kmp, reprezentând 2,6% din suprafata tarii si este al 16 – lea judet ca marime, încadrându-se din acest punct de vedere în categoria judetelor de marime mijlocie.
Judetul Alba se invecineaza la nord cu judetul Cluj, în nord-vest cu judetele Bihor si Arad, în sud-vest cu judetul Hunedoara, în sud cu judetul Vâlcea, în sud-est cu judetul Sibiu si în nord-est cu judetul Mures.
Istoric
Din cele mai îndepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
- repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol), din neolitic, perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, epoca bronzului, epoca fierului, alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii.
- din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la Capîlna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta;
- din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.
- secolul X e.n. – voivodatul de la Balgrad, condus de Gyla.
- secolul XII e.n. în jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177), iar în anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526);
- anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state române (Transilvania, Moldova si Tara Româneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor române unite;
- secolele XVII – XVIII e.n. reprezinta o perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior;din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita între anii 1715 – 1738, de catre împaratul Austriei, Carol al VI - lea, prin munca a mii de iobagi români), precum si un numar însemnat de monumente si lacase de cult, etc;
- revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cîmpul Libertatii de la Blaj, activitatea însemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din "Tara de Piatra";
- în anul 1918, 1 Decembrie, are loc Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia care consfinteste definitiv prin votul unanim al celor 1228 mandatari ai populatiei din Transilvania unirea acesteia cu România;
- în anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia.
Relieful
In judetul Alba predomina formele inalte de relief, astfel, muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de cimpie, inclusiv luncile riurilor 22%. Zona montana este dominata de extremitatea estica a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului Trascaului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii Surianu. Zona de podis si deal este data de Podisul Secaselor, Podisul Tirnavelor, si de depresiunile montane Zlatna, Abrud si Cimpeni, iar zona joasa de cimpie este dominata de Depresiunea Alba Iulia – Turda si partial de Culoarul depresionar al Orastiei.
Clima
Clima este temperat – continentala, specifica tarii noastre, diferentiata în functie de altitudine, cu temperaturi medii anuale de 2 grade C în zonele montane si 9,5 grade C în Lunca Muresului.
Vegetatia
Vegetatia este diversificata datorita unitatilor fizico-geografice diferite de pe teritoriul judetului. Întâlnim paduri de foioase, paduri de molid sau chiar amestecate populate cu cerb, capra neagra, cocos de munte, mistret, urs brun. Datorita unor raritati floristice sau prezentei unor plante endemice a fost posibila delimitarea unor rezervatii: complexe-Scarisoara, Iezerul, Sureanu; rezervatii botanice-Scarita-Belioara, turbariile de la Oasa, poienile cu narcise de la Negrileasa, forestiere-padurea cu larice de la Vidolm. De asemenea, mai sunt si rezervatii geologice si speologice: binecunoscutul compex carstic de la Scarisoara, masivele de bazalte Detunatele, calcarele de la Ampoita.
Hidrografia
Hidrografia judetului Alba este dominata de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza toate rîurile din teritoriul sau. Principalii afluenti ai Muresului în judetul Alba pe partea dreapta sunt : Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiusului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vântul, iar pe partea stânga Muresul primeste:Târnava (Mare si Mica), Secasul Sebesului, Sebesul, Pianul, Cugirul.În zona Muntilor Apuseni avem raul Aries cu cei doi afluenti ai sai:Ariesul Mare si Ariesul Mic.
Resursele naturale
Resursele naturale: Între resursele naturale cele mai importante care se afla pe teritoriul judetului în zacamânt sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie, tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.
Dupa modul de folosinta, suprafata judetului Alba, care este de 624157 ha, se împarte astfel :suprafata agricola este de 327934ha(52,5% din suprafata judetului).Din aceasta: paduri 229700 hectare ( 36,8%), ape si balti 6370 hectare ( 1,0%), alte suprafete 58387 hectare ( 9,4%).
Populatia
Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2007, numara 376747 locuitori, din care 219334 locuitori ( 58,2%) în mediul urban si 157413 locuitori ( 41,8%) în mediul rural, densitatea populatiei pe kilometru patrat fiind de 60,4 locuitori. Din acest punct de vedere ponderea judetului Alba este de 1,8% pe tara. Populatia municipiului Alba Iulia, care este resedinta de judet este la aceasi data de 66642 locuitori.
Organizarea administrativa: Suprafata administrativa a judetului Alba cuprinde un numar de 11 orase, din care 4 municipii – Alba Iulia (resedinta de judet), Aiud, Blaj si Sebess si 7 orase: Abrud, Câmpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. În judet mai sunt înca 67 unitati administrativ – teritoriale, respectiv, comune si 656 de sate.
Turism
Judetul Alba este o zona de mare interes turistic atât pentru turistii români cât si pentru straini. Potentialul turistic al judetului consta în numeroasele vestigii al trecutului milenar, prin monumentele istorice, arhitectonice si de arta cât si prin peisajele variate si pitoresti si prin rezervatiile naturale unice în România si în Europa.
Obiceiurile si traditiile populare sunt de asemenea un punct de interes pentru români si turisti straini. Dintre aceste traditii mentionam Târgul de Fete de pe Muntele Gaina organizat în fiecare an pe 20 iulie, de Sf. Ilie. Locurile turistice sunt numeroase si interesante: în Alba Iulia - cetatea constriuta între 1715-1738 si în interiorul ei se gaseste Catedrala Catolica construita în secolul al XIII-lea, biblioteca Batthyanaeum fondata în 1794 si continând 60.000 de volume, Catedrala Ortodoxa, Sala Unirii, Museul National a Unirii.
În orasul Abrud sunt cladiri de arhitectura medievala foarte bine conservate; în Rosia Montana, Muzeul Minelor renumit pentru tablitele de ceara scrise în latina, în Sebes este o cetate medievala din secolul al XIV-lea iar în Aiud o cetate din secolul al XV-lea, etc. Orasul Blaj este un important centru cultural si religios al Transilvaniei.
Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tîrgoviste, se înscrie în curentul romantic initiat în arta româneasca în ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.Constructie impunatoare, ridicata între 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost încoronati suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtând si numele de Catedrala Încoronarii.
Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.
Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din România, atât din punctul de vedere al patrimoniului sau, cât si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit în Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta celui mai important monument de arhitectura romantica din oras.
Economie
Infrastructura judetului prezinta o situatie extrem de grava – este slab dezvoltata: drumurile locale si judetene sunt într-o stare de degradare peste media pe tara, retelele de comunicatii sunt slab dezvoltate si exista unele localitati neelectrificate. Instalatiile de captare a apei au o capacitate redusa, iar reteaua de canalizare este deficitara. Nivelul de echipare tehnica a localitatilor rurale este foarte redus, iar reteaua feroviara este aproape inexistenta în zona Muntilor Apuseni. Se remarca existenta a doua magistrale care traverseaza judetul: Bucuresti-Teius cu ramificatii spre Arad-Curtici si Oradea-Episcopia-Bihorului, dar si linia de cale ferata de la Ocna Mures-Brasov. Importante noduri feroviare sunt la Teius si Ocna Mures. Un tronson din drumul European E81 Halmeu-Satu Mare-Giurgiu traverseaza aceasta regiune. Caracteristicile fizico–geografice ale zonei genereaza riscul ca inundatiile si alunecarile de teren sa afecteze în continuare obiective economico-sociale si infrastructura de transport si telecomunicatii. Asezarile de înaltime mai îndepartate nu au fost integrate în economia nationala si aceasta izolare le-a împiedicat sa aiba acces la servicii si la piete de desfacere pentru propriile produse. Reteaua de drumuri comunale se afla într-o situatie precara, ca si alte obiective de infrastructura, inclusiv sociala. Declinul economic si social a fost amplificat de exodul populatiei tinere catre centrele urbane care ofereau posibilitati mai bune de angajare.Ocuparile de baza ale locuitorilor acestei zone montane sunt legate de prelucrarea lemnului, exploatarea minereurilor, prelucrarea lânii si a pieilor, agricultura (în special cresterea animalelor), mica industrie textila si alimentara. Din populatia activa a zonei, o parte insemnata este ocupata în industria miniera, cea a lemnului si industria usoara, putându-se aprecia ca pe ansamblul profilului economic al acestei zone este unul agrar-industrial. Caracteristica pentru locuitorii Muntilor Apuseni, dar mai ales pentru cei din mediul rural, este saracia accentuata, si una din cauzele acestei stari de fapt este insuficienta, punere în valoare a resurselor de care dispune zona respectiva.O influenta majora în migratia fortei de munca în judetul Alba este cauzata de nivelul scazut al salariilor, fapt general în România. Drept urmare a desfiintarii unor mamuti industriali, ca urmare a trecerii de la o economie centralizata la o economie de piata a dus la aparitia si marirea numarului de someri, implicit a scaderii numarului de salariati în judetul Alba.
Alba Iulia este un municipiu, resedinta judetului Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativa localitatile Oarda si Pâclisa. Are o populatie de 66.369 locuitori.
Istorie
Numeroase izvoare atesta, înainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si în împrejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000-1900 î.C.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.C.).
Demna de mentionat este si cetatea de pamânt din epoca fierului, descoperita pe înaltimile din stânga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I î.C. este fortificata cu valuri de pamânt si santuri, îngloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului, a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama. O ramura a tracilor va atinge în curând un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.
În jurul castrului întemeiat de romani, au luat nastere doua orase cu numele de Colonia Aurelia Apulensis si Colonia Nova Apulensis.
În anul 953 capetenia maghiara Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi „Cetatea Alba” din Transilvania de celelalte orase cu acelasi nume (ex. Alba Regala, Székesfehérvár, respectiv Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mures "Gyulafehérvár", adica „Cetatea Alba a lui Jula” (în maghiara „Gyula”). Numele a fost tradus în latina - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit si astazi.
Mentionat documentar prima data în 1097, a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-169), dupa ce in prima faza a depins de episcopul Transilvaniei.
La 1 noiemnrie 1599, Mihai Viteazu a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politica a celor trei tari românesti sub cârmuirea sa.În secolul XVII a fost un important centru al tipariturilor românesti, iar locuitorii orasului au participat la Revolutia de le 1848-1849.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România a fost proclamata la 1 Decembrie 1918 prin Declaratia de la Alba Iulia.
La 15 octombrie1922, în Alba Iulia a avut loc, la Catedrala Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românesti cu Tara, sub sceptrul aceluiasi monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizata dePartidul National-Taranesc , în cadrul unei vaste campanii de rasturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetateni.
În anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului Alba Iulia o copie a Statuii Lupoaicei (“Lupa Capitolina”), ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a „Pietei Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasata statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfratirii dintre Alba Iulia si Alessandria.
În 1968, orasul este declarat municipiu.La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sarbatorit pentru prima oara ziua nationala a României.
Date geografice
Judetul Alba este situat în partea centrala a României, în zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mures, care traverseaza judetul de la nord – est (în zona Ocna Mures), la sud – vest (în zona Sibot). Orase: Alba Iulia - resedinta de judet (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mures; Sebes; Teius; Zlatna.
Obiective turistice
Principala zona istorica a orasului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltata foarte mult de Carol al VI-lea.Habsburgii au redenumit orasul în Karlsburg în onoarea sa. Fortareata în stil Vauban cu 7 bastioane, în forma de stea, a fost construita în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionanta de acest tip din sud-estul Europei, în special datorita portilor triumfale ce asigurau accesul, initial în numar de sase.
Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificatiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul si Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolica, Celula lui Horea, Closca si Crisan, situata în ansamblul arhitectural al portii a 3-a a cetatii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan,etc.
În interiorul Catedralei Reîntregirii se afla doua importante lucrari de arta care au scapat de teroarea si prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioada, Regele Ferdinand si Regina Maria, capetele incoronate în anul 1922 în aceasta catedrala. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterala stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesanta pozitionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptura realizata si pozitionata într-un mod interesant. În cripta catedralei se afla înmormântat episcopul Áron Márton.
Catedrala romano-catolica Sf. Mihail este o remarcabila opera de arhitectura religioasa în stil romanic. A fost construita în perioada 1247-1291 si se pare ca la elaborarea planurilor initiale a contribuit si arhitectul francez Villard de Honnecourt.
Aiud este un municipiu în judetul Alba, Transilvania, România.Are o populatie de 28.881 locuitori.
Istoric
Pe teritoriul de azi al orasului se întindea asezarea romana Brucla.A fost mentionat prima oara în 1293, populatia fiind alcatuita în majoritate din sasi. A fost ocupat de rasculati în 1437.În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul sasesc Angeten sau Anjet) si, uneori, ca Strassburg.
În timpul reformei protestante populatia a îmbratisat în majoritate varianta calvina a protestantismului, ceea ce a avut drept consecinta maghiarizarea treptata a populatiei germane. Aiudul a devenit unul din principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural-educational al calvinismului în Transilvania, principele Gabriel Bethlen deschizând în oras, în 1625, colegiul care astazi îi poarta numele.
La data de 13 martie 1704 Rabutin a încendiat orasul, în apararea acestuia jertfindu-se 30 de studenti ai colegiului.La data de 8 ianuarie 1849, taranii români rasculati, condusi de Axente Sever si preotul Prodan Simion, au incendiat orasul. Populatia nu credea ca românii, pe atunci pasnici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie,Craciunul dupa calendarul iulian, a început macelul ce a durat pâna în data de 17 ianuarie, fiind ucisi între 800 si 1.000 de etnici maghiari. Mortii au fost aruncati în santurile cetatii, iar alta parte în varnita de lânga cetate, unde se afla si monumentul acestora.
În timpul regimului comunist din România, închisoarea din Aiud a fost locul de întemnitare a numerosi detinuti politici.
Obiective turistice
Cetatea Aiudului, una din cele mai vechi cetati urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI). De plan poligonal neregulat, construita din piatra bruta (grosimea zidurilor: 1,20 m), cetatea a fost întarita cu turnuri (al blanarilor, al macelarilor, al croitorilor etc), apartinând breslelor mestesugaresti al caror nume îl conserva.
Castelul Bethlen (Palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a apartinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat functioneaza în prezent un muzeu de istorie.
Blaj municipiu în judetul Alba, Transilvania, România. Cunoscut ca "Mica Roma". Are o populatie de 20.758 locuitori. Este centrul cultural al românilor greco-catolici. Din punct de vedere istoric, Blajul a jucat un rol important în procesul de formare a constiintei nationale a românilor.În Blaj îsi are sediul Arhiepiscopia Majora Româna Unita cu Roma (Greco-Catolica) si Mitropolia Greco-Catolica de Alba Iulia si Fagaras.Catedrala Sfânta Treime a fost edificata între anii 1741 si 1749 în stil baroc, dupa planurile arhitectilor vienezi de origine italiana Anton si Johann Martinelli. În aceasta catedrala sunt înmormântati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea.În acest oras a fost instalata o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinitatii poporului român.Blajul este situat în vestul Podisului Târnavelor, la confluenta Târnavei Mari cu Târnava Mica, într-o renumita zona viticola. Sursa de alimentare cu apa a municipiului Blaj este râul Sebes.
Cadrul natural
Municipiul Blaj este situat în vestul Podisului Târnavelor, în asa zisul Podis al Blajului, aproape de confluenta Târnavei Mari cu Târnava Mica. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele doua Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum si regiunea nordicã a Podisului Secaselor. Clima este temperat continentala. Temperatura medie multianuala variaza în jur de 90 C. Primul înghet are loc de obicei la mijlocul lunii octombrie, iar ultimul înghet se produce la sfârsitul lunii martie. Prima zapada cade de obicei la începutul lunii noiembrie. Precipitatiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuala oscilând în jur de 550 mm/mp.Circulatia aerului este predominant sud-vesticã. Pedologic predomina solurile brune argilo-iluviale, în legatura cu prezenta în trecutul istoric mai departat a padurilor de fag, azi vegetatia naturala fiind mai degraba de silvostepa antropica, cu predominanta stejarului, dar si cu ochiuri largi de pajisti culturale si antropice. Principalele resurse naturale sunt: argila, marna, nisipul, lemnul de stejar, gorun, carpen, ulm, tei. Municipiul Blaj este situat în bazinul hidrografic Mures, cursul de apa confluenta Târnavelor. Târnava Mare si Târnava Micã au debite reduse (cca.12 m 3/sec) si sunt intens poluate, din acest motiv utilizarea apei lor fiind limitata.Sursa de apa pentru alimentarea cu apa a municipiului Blaj este râul Sebes, din sistemul microregional de alimentare cu apa Sebes - Alba.
Obiective turistice
Localitatea, supranumita Mica Roma, a contribuit la afirmarea constiintei nationale românesti. Blajul este atestat documentar în secolul XIII, iar numele sau provine de la Blasius, fiul celui care a cumparat domeniul de la intâlnirea Târnavelor, contele Herbord. Pâna la unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost singurul orasel românesc. În timpul episcopului Inocentiu Micu Klein aici au fost fondate câteva institutii de învatamânt cu un rol fundamental în cultura româna. Din 1754 la Blaj a început sa functioneze prima scoala publica cu predare în limba româna.Un moment esential din istoria orasului s-a petrecut în 1848 prin cele trei adunari de la Blaj care au fixat programul politic al românilor din Transilvania. Catedrala Sfânta Treime din Blaj este un valoros edificiu baroc din Transilvania, construit între anii 1741-1749, care apartine cultului greco-catolic. Aici sînt înmormântati episcopul Inocentiu Micu-Klein si cardinalul Alexandru Todea. Câmpia Libertatii evoca prin monumentul central Gloria si prin cele 24 de busturi ale revolutionarilor pasoptisti ,adunarile pentru libertatea românilor care au avut loc la Blaj.
Sebes
Sebes, mai demult Sebesul Sasesc, este un oras din judetul Alba, Transilvania, România.Are o populatie de 29.225 locuitori (recensamântul din 01.07.2007).
Istorie
În Antichitate, pe locul Sebesului de astazi s-a aflat o asezare dacica, încorporata în Imperiul Roman.Orasul a fost întemeiat în secolul al XII-lea de colonistii sasi veniti la chemarea regelui Ungariei. În Sebes s-au stabilit populatii provenite din zona Rinului si a Moselei. Denumirea de "sasi transilvaneni" provine din confuzia facuta de cancelaria regelui Ungariei, pentru care toate populatiile germane erau "saxones", "sasi". Germanii din Sebes au fost de fapt franconi de pe Rin, "Rheinfranken". Sebesul Sasesc a fost unul din cele mai importante orase ale Transilvaniei medievale, devenind una din cele sapte cetati ale tarii.Un act regesc din 1387 consfinteste dreptul Sebesului de a ridica ziduri, desi constructia acestora incepuse probabil înainte de jumatatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oras din Transilvania înconjurat complet cu fortificatii din zidarie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 gaseste Sebesul aparat de o centura de ziduri nu foarte groasa, cu turnuri si doua porti. Acestea din urma se deschid însa relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabila este rezistenta solitara a unuia dintre turnuri: cel zis al "Studentului".La 1485 regele Matia Corvinul acorda orasului o serie de privilegii pentru completarea fortificatiilor. Modificarile cele mai importante le sufera incinta bisericii al carui zid este supraînaltat. Lucrari de mai mica anvergura, terminate în primii ani ai secolului al XVI-lea fiind efectuate si la incinta exterioara. Fortificatia ramâne modesta cuprinzând 7-8 turnuri (unul interior) si doua porti prevazute cu barbacane.Dieta Transilvaniei se întruneste de doua ori în Sebes, în 1556 si 1600. Locul întrunirilor, Casa Zápolya, este astazi muzeu.Pâna la reorganizarea administrativa româneasca din perioada interbelica s-a numit Sebesul Sasesc si a facut parte din comitatului Sibiu. Apoi a fost inclus în judetul Alba.
Turism
Monumentul Eroilor Români din Primul Razboi Mondial. Monumentul este amplasat în cimitirul romano-catolic din orasul Sebes si a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Razboi Mondial. Obeliscul, cu înaltimea de 1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind sustinut de o baza simpla, de forma paralelipipedica. Pe placa din marmura aflata pe trunchiul monumentului se afla un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor cazuti în razboiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat si în limba germana.
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul a fost dezvelit în anul 1958, fiind amplast în parcul din centrul orasului, pentru cinstirea memoriei eroilor români cazuti în Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul este de tipul placa memoriala, fixata pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placa este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor cazuti în lupta contra fascismului“.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
