Situat in partea nordica a Romaniei, Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata de 5.355 km patrati.
Resedinta de judet este orasul Bistrita.
Dupa ultimul recensamant, populatia judetului este alcatuita din 326.820 locuitori - romani, magiari si germani.
Relieful predominant deluros si muntos determina o flora diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume. Muntii adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin, cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul negru, care sunt declarate monumente ale naturii. Alte specii protejate de lege sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina. Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau, Dumitrita, Saralel cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna.
Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita cat si zona "Sugalete" datand din secolele XV-XVI.
In acest judet sunt 35 de case taranesti licentiate international pentru a organiza vacante speciale pentru turistii straini.
MUNICIPIUL BISTRITA
Municipiul Bistrita este situat în partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, în Depresiunea Bistritei si este strabatut de râul Bistrita. Principala cale de acces este drumul european E58 care face legatura între Transilvania si Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordica si 24°30' longitudine estica. Bistrita este înconjurata de coline acoperite cu întinse livezi. Ocupa o suprafata de 14.547 ha, împreuna cu cele sase localitati componente: Unirea (5 km), Slatinita (10 km), Ghinda (8km), Viisoara (5 km), Sigmir (6 km), Sarata (10 km).
Clima Bistritei este temperat-continentala, cu veri mai umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural în care este amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care creaza microclimatul specific Bistritei. Astfel:
temperatura medie multianuala este de 8,3°C,
iar temperaturile extreme absolute au fost de:
37,6°C, înregistrata la 16 august 1952 (maxima absoluta) si de
-33,8°C, înregistrata la data de 18 ianuarie 1963 (minima absoluta).
Luna cea mai rece este:
ianuarie cu o medie multianuala de -4.7°C, iar
cea mai calda:
iulie, media fiind de 18,9°C.
Prima colonizare a zonei de catre sasi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiata localitatea Nösen, regiunea din jur fiind denumita Nosnerland.Localitatea a fost atestata documentar din anul 1241, primind drepturi orasenesti de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetati ale Transilvaniei (Siebenburgen). Dupa 1944 populatia germana (saseasca) a orasului a fost deportata în Rusia. De acolo sasii au preferat sa emigreze în Germania sau în Austria. Putini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorsi, cei mai multi au emigrat dupa anul 1989
ORASUL BECLEAN
Beclean, cunoscut si ca Beclean pe Somes, este un oras în judetul Bistrita – Nasaud, Are o populatie de 10.930 locuitori si este un important nod de cale ferata.
Atestat documentar din 1235. Ca mijloc de protectie împotriva deselor incursiuni tatare au fost ridicate initial palisade si valuri de pamânt. Cetatea a fost construita ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen, de care se leaga numele localitatii.
În anul 1848 generalul revolutionar Jozef Bem a obtinut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.
ORASUL NASAUD
Este un oras in judetul Bistrita – Nasaud pe Somesul Mare.
Are o populatie de 10.639 locuitori.
Cunoscut ca resedinta pentru Districtul Graniceresc Nasaud. O parte dintre soldatii lui au luptat la Austerlitz împotriva lui Napoleon Bonaparte. Acestia erau cunoscuti si sub denumirea de "catanele negre”.
Liviu Rebreanu în romanul „Ion”, descrie Nasaudul si localitatile înconjuratoare.
Orasul are o veche traditie în învatamânt, fiind printre putinele localitati în care existau scoli cu predare în limba româna (numite „scoli triviale”).
In 1717, o data cu navalirea tatarilor, locuitorii Nasaudului au avut mult de suferit. Le-au fost arse biserica si 56 de case si au fost jefuiti.
Spre a stavili invazia turceasca, precum si din alte ratiuni, guvernantii austro-ungari au creat la hotarele din sudul monarhiei, de la Marea Adriatica pana la Portile de Fier, un important sistem de granita militara. Imparateasa Maria Teresa a decis sa continue acest baraj pe culmile Carpatilor Meridionali si Rasariteni. Intre 1762 si 1783 s-au militarizat treptat Valea Rodnei, Valea Sieului, Valea Bargaului si a Somesului. Astfel s-a format Districtul Graniceresc Nasaudean purtand numele de Al doilea Regiment Valah de Infanterie Granicereasca nr.17. Emblema sigilului, la infiintarea regimentului, infatisa imaginea vulturului imperial austriac si inscriptia Virtus Romana Rediviva. In nenumarate randuri, Districtul Nasaudean a fost vizitat de catre persoane importante: imparati si membri ai guvernului provincial, episcopi, generali si alti demnitari civili si militari. Dintre toate, de neuitat au ramas vizitele Imparatului Iosif II care a inspectat teritoriul regimentului graniceresc de trei ori (1773, 1784 si 1786). Se zice ca Imparatul, incredintandu-se ca romanii din Nasaud sunt latini, ar fi exclamat Salve parva nepos romuli (adica "Salvat esti tu, micule nepot al lui Romulus", cuvinte care au numit apoi cateva sate din jurul Nasaudului: Parva, Nepos, Salva, Romuli).
Trupele regimentului graniceresc de infanterie au luat parte, in cele aproape noua decenii de existenta, la 20 de campanii militare in care au desfasurat 133 de batalii unde si-au pierdut viata peste 3000 de ostasi. Dintre episoadele cele mai caracteristice care ilustreaza istoria militara a regimentului II romanesc de granita sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusienii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze in mai multe campanii purtate in anii 1792-1814. Memorabila a ramas in istoria regimentului, cat si in istoria militara a Frantei, lupta din 15-17 noiembrie 1796 de la Areda Venetiei unde catanele negre (denumire primita datorita uniformelor specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tanarului general Napoleon Bonaparte prin curaj (mai tarziu, exilat pe insula Sfanta Elena, Napoleon i-a evocat in memoriile sale - episodul bataliei de la Arcole).
Dupa aproape un secol de existenta, Regimentul Nasaudean a fost desfiintat in 1851, Imparatul Franz Iosif decorandu-i steagul cu Medalia de Aur.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
