municipiului este de 60km², iar populatia este de aproximativ 175.921 de locuitori. Orasul este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene si nationale ce fac legatura cu Bucuresti, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania. Pe cale feroviara legaturile nationale si internationale se realizeaza prin reteaua CFR. Pe cale aeriana, Bacaul dispune de un aeroport international a carui aerogara destinata transportului de marfa si persoane, asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene. Suprafata: 6.603 km²; resedinta: municipiul Bacau; principalele cursuri de apa: Siret, Bistrita, Trotus, Tazlau, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Balatau (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apa), Racova, Gârleni, Serbanesti si Lilieci (hidroenergetice); altitudine maxima: vf. Grindusu (M. Tarcau) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Sandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Judete vecine: la est- judetul Vaslui, la sud- judetul Vrancea, la vest- judetul Covasna si judetul Harghita, la nord- judetul Neamt. Judetul este compus din 3 municipii (Bacau,Moinesti, Onesti), 5 orase(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, Târgu  Ocna)  si 85 de comune (2005).  

  Localizare
Municipiul Bacau, resedinta judetului cu acelasi nume, se afla în Nord-Estul tarii, în partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.
Geografic, se afla la interferenta meridianuluide 26° 55' longitudine estica cu paralela de 46° 35' latitudine nordica.
Din punct de vedere administrativ se învecineaza cu comunele Hemeiusi si Saucesti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Calugara, Magura si Margineni. Între aceste limite orsul ocupa o suprafata de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.
Pozitia si cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapida a asezarii de pe Bistrita, înca din Evul Mediu, Bacaul devenind un important nod de intersectie a principalelor artere comerciale din partea central vestica a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orasele baltice cu zona dunareano-pontica, se intersecta cu Drumul Pacurii, ce începea la Moinesti, cu Drumul Sarii, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brasovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpatii Orientali prin pasurile Ghimes, Bicaz, Tulghes, si cu drumul plutelor, pe Bistrita. Toate arterele din NV si SV se îndreptau spre bazinele Bârladului si Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.
    Istorie
Primele urme de locuire în orasul Bacau dateaza din epoca paleolitica, acestora adaugandu-li-se cele din epoca mezolitica si cea neolitica.
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata între spatarul Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însa  este cert ca orasul nu a fost întemeiat de români.În acest sens, maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii localitatilor din România, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei.
Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza înca din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegata a Institutului de Cultura Italiana, la începutul secolului XX - marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca la doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar în alte localitati din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N. Densusianu în lucrarea sa “Dacia preistorica”, iar teritoriul Bacaului cuprindea localitati înca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacica.
Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost întinse paduri în care traiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacau detine o importanta colectie de documente istorice si vechi manuscrise, precum si un cap de zimbru, un exemplar unic în felul sau, gasit lânga Bacau, în satul Solont. Un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul Vasluiului, iar un altul în tinutul Bîrladului.Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace si Zapise” de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de Stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga.
Orasul Bacau a fost ocupat o scurta vreme de ostile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467. Localitatea este cunoscuta si datorita importantei sale în relatiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Tara Româneasca, fiind un iportant punct de vama. În secolului al XV-lea în acest oras s-a stabilit Alexandrel, fiul lui Stefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domnesti si Bisericii Precista, celebre monumente istorice.
La sfârsitul secolului al XIV-lea,Bacaul era bine inchegat ca asezare urbana, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atributii militare si comerciale foarte importante .
   Localizare
Municipiul Bacau, resedinta judetului cu acelasi nume, se afla în Nord-Estul tarii, în partea central-vestica a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenta Siret-Bistrita.
Geografic, se afla la interferenta meridianuluide 26° 55' longitudine estica cu paralela de 46° 35' latitudine nordica.
Din punct de vedere administrativ se învecineaza cu comunele Hemeiusi si Saucesti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Calugara, Magura si Margineni. Între aceste limite orsul ocupa o suprafata de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.
Pozitia si cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapida a asezarii de pe Bistrita, înca din Evul Mediu, Bacaul devenind un important nod de intersectie a principalelor artere comerciale din partea central vestica a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea orasele baltice cu zona dunareano-pontica, se intersecta cu Drumul Pacurii, ce începea la Moinesti, cu Drumul Sarii, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Brasovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpatii Orientali prin pasurile Ghimes, Bicaz, Tulghes, si cu drumul plutelor, pe Bistrita. Toate arterele din NV si SV se îndreptau spre bazinele Bârladului si Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.
   Ape
Reteaua hidrografica este reprezentata de cele doua râuri, Siret si Bistrita, si de afluentii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja- pentru Siret, respectiv Trebesul cu afluentii sai Bârnat si Negel- pentru Bistrita. Datorita influentei antropice regimul hidrologic al celor doua râuri a fost complet modificat, amenajarile hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrita au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Serbanesti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundatiilor, alimentarea cu apa potabila si industriala, practicarea sporturilor nautice.
Valea comuna a celor doua râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterala spre vest, spre valea Bistrtei, si o îngustare spre sud, "poarta Siretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei si culmile subcarpatice Pitricica-Barboiu.
   Clima si precipitatii
Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase si calduroase, rezultatul actiunii unui complex de factori naturali (circulatia generala a atmosferei, radiatia solara, relieful) si antropici, orasul însusi având un rol esential în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifesta constant (materialele de constructie, profilul accidentat, spatiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încalzirea artificiala, poluarea atmosferei). Actiunea comuna a acestora determina perturbari ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecinta directa fiind disconfortul urban.
Temperatura medie anuala este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, si 20,6°C, în luna iunie, constatându-se o usoara modificare a regimului termic în ultimii ani datorita lacurilor de acumulare, încalzirii globale si poluarii atmosferei.Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 541 mm/m²/an, existând diferente între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) si cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.
  Flora si fauna
Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zona în care padurile detineau 70-80% din suprafata s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împadurire sa fie de 25,7%, formatiunile dominante fiind cele de stepa si luncile râurilor si padurile de foioase din jurul orasului folosite în scop recreativ.
Clasificare:
fauna acvatica, conditonata de biotopurile specifice Bistritei, Siretului si apelor statatoare;
fauna de lunca (animale care îsi cauta hrana în apa sau la marginea apei);
fauna de terase si versanti, alcatuita din specii de rozatoare mici, animale si pasari specifice padurilor de foioase.
Fauna zonei periurbane prezinta o însemnata valoare cinegetica; unele animale sunt vânate pentru blana, altele, pentru carne.
Conditiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune si brune argiloiluviale, cu un continut de humus de 1-5‰, ce asigura o fertilitate medie buna pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarca cele hidromorfe, lacovistile si solurie aluviale în diferite stadii de evolutie.
    Economia
Judetul Bacau este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având doua mari rafinarii de petrol situate lânga orasele Onesti si Darmanesti. Dupa caderea comunismului, activitatile industriale principale cuprind: Industria Petrochimica; Industria Nutritionala; Industria de Lemn si de Hârtie; Industria Textila; Industria Mecanica; Industria Aeronautica.
   Resurse naturale
Judetul Bacau este bogat în resurse naturale cum ar fi: petrol ( Moinesti, Comanesti, Zemes, Darmanesti, Oituz), carbune ( Comanesti) , sare ( Tg. Ocna ) si materiale de constructie.
Din punct de vedere al dezvoltarii pe plan industrial, judetul Bacau, ocupa al cincilea loc între judetele tarii, realizând 4% din productia totala a României. Deasemenea ocupa un loc important în producerea cauciucului sintetic, acidului sulfuric, sodei caustice, produselor petroliere etc.
Dupa declinul înregistrat în toate domeniile in anul 1990, începând cu anul 1993 productia industriala a început sa fie stabila urmata de o continua dezvoltare.
Industria petrolului este una din ramurile cele mai importante ale industriei judetului Bacau prin cele doua rafinarii importante de la Onesti si Darmanesti.
    Agricultura
Judetului Bacau dispune de o suprafata de 320.597 ha. Padurile, care ocupa o suprafata de 267.000 ha, reprezinta una din bogatiile cele mai mari ale judetului.
Reteaua de transport cuprinde cai ferate, artere rutiere si aeriene. Lungimea totala a retelei de cale ferata este de 226 km ( 191km electrificata), cu o buna repartitie geografica. Reteaua de artere rutiere are o lungime de 2.301 km. Traficul aerian este asigurat prin Aeroportul Bacau.
   Turism
Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.
Turismul in judetul Bacau dispune de importante resurse ce constau in peisaje naturale , monumente istorice , muzee , case memoriale , localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si climaterice .
Turistii în trecere sau care poposesc în judetul Bacau pot admira monumentele istorice si arhitectonice amplasate pe întinsul judetului : Curtile Domnesti si biserica Precista din Bacau , legendara biserica din Borzesti , Manastirea Casin , cetatile dacice Tamasidava si Zargidava , situate pe malul stâng al Siretului, etc.
Vaile Trotusului, Tazlaului, Siretului, Berheciului, Zeletinului si Bistritei constituie vetre etnografice si folclorice, în care, pe fondul stravechi de cultura populara se pot citi însemnele traditiei si modernitatii creatiei românesti .
Pentru turismul de tratament , statiunea Slanic Moldova este recunoscuta în tara si peste hotare pentru factorii sai terapeutici .
Localitatea a fost atestata documentar in anul 1757 . La 1816 se construiesc primele doua vile iar în 1817 incepe sistematizarea localitatii .
Desi prima analiza a apelor minerale s-a facut abia in anul 1832 , la expozitiile de la Viena si Paris au obtinut medalii de aur .
Inaintea primului razboi mondial era cea mai importanta statiune din România , supranumita "Perla Moldovei" ( Vlahuta i-a spus "Sinaia Moldovei") .
Fiind pe linia frontului , intre anii 1916-1917 a fost rasa de pe fata pamântului însa dupa razboi , ca pasarea Phoenix , "Perla Moldovei" a înviat din propria cenunsa . Din anul 1974 a fost declarat statiune de interes international .
La Poiana Sarata , pe valea Oituzului , exista ape minerale asemanatoare cu cele de la Slanic Moldova . Cele 10 izvoare cartate sunt utilizate pentru tratarea bolilor reumatice .
Acelasi lucru despre statiunea Târgu-Ocna , care , in plus , beneficiaza de un complex sanatorial in mina de sare , comparabil cu cel de la Vieliteha-Polonia . Sanatoriul Cristalelor de sare din adâncul minei Salina este apreciat de pacienti si turisti , deopotriva pentru frumusetea si eficacitatea lor intrinseca dar si pentru meleagurile inconjuratoare ale acestui colt de tara .
Un obiectiv nou , redescoperit dupa 1989 pentru tratarea bolilor reumatismale este Sarata-Bai , din imediata apropiere a orasului Bacau .
Obiective turistice
   Biserica din Borzesti (wiki)
In 1494, Stefan cel Mare a ridicat o biserica impreuna cu fiul sau, Alexandru-Voda - Biserica din Borzesti. Biserica are ferestre mari la pronaos, realizate in stil gotic, doua bolti construite pe sistemul de arcuri si pandantive ce caracterizeaza stilul moldovenesc, dar nu are turla. Inainte de a ajunge la biserica, ne intampina o cladire care adaposteste un muzeu de arta bisericeasca, valoros mai ales prin faptul ca aici sunt expuse obiecte provenind din secolul al XIV-lea pâna in secolul al XIX-lea.

   Manastirea Casin
Situata la 16 km de Onesti, aceasta a fost ridicata în 1655 de voievodul Gheorghe Stefan. Planul bisericii, arhitectura fatadelor, dimensiunile sale sunt identice cu cele ale bisericii Golia din Iasi, dar formele sunt simplificate. Biserica era înconjurata de case domnesti si de un zid de piatra înalt si puternic cu turnuri ca de cetate, fiind conceputa ca loc de aparare. În urma marelui cutremur din 1805, fiind grav avariata, manastirea a fost reparata de egumenul grec Ierotei, iar între 1836-1839 de egumenul Isaaia din Constantinopol.

   Manastirea Raducanu
Manastirea Raducanu din Tg. Ocna a fost construita de catre Radu Racovita (1664). Biserica impresioneaza prin sculptura si pictura de mare valoare artistica. Aici se afla mormântul lui Costache Negri (1812-1876), mare carturar si revolutionar patriot.

   Manastirea Tazlau
Aceasta manastire, denumita si biserica Nasterea Maicii Domnului, a fost construita de Stefan cel Mare, între anii 1496-1497. Turla pastreaza baza stelara, specifica acestei epoci, cu unele modificari in partea superioara. Sculptura aparte sporeste valoarea artistica a monumentului. O piesa remarcabila este usa de la intrarea in pronaos, scluptata în lemn de arin la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre "Cozma maistru" (înscriptie datata din 1596). Panoul central este lucrat foarte frumos în stilul gotic flamboyant. În partea superioara, într-un chenar tot de origine gotica, este sculptata stema Moldovei.

   Poiana Sarariei
Poiana Sarariei este o rezervatie botanica, situata lânga Târgu Ocna.

Moinesti este un municipiu din judetul Bacau, Moldova, România. Are o populatie de 24.204 locuitori.
  Istorie
Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si în lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat ca târg. În aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara si peMoses Rosen, fost Sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelica.
Economie
Zona orasului Moinesti dispune de resurse naturale precum petrol, gaze naturale, sare si material lemnos. Aflat la intersectia dintre Carpatii Orientali si Subcarpati, municipiul Moinesti se caracterizeaza printr-o asezare colinara strategica ce a permis dezvoltarea unui oras impartit în mai multe zone principale: Centru (strada Tudor Vladimirescu), Lucacesti, Vasâiesti, Hangani, Micleasca, Magura ,Gazarie. Din punctul de vedere al situatiei economice, Moinestiul a cunoscut o perioada de înflorire intre anii 1950-1980 ca urmare a dezvoltarii extractiei petrolului.Dupa 1990 declinul sau economic a cunoscut aspecte dramatice-rata Somajului mare de 50%,rata mortalitatii mult peste media nationala.
   Monumentul artistic "Dada"
La intrarea în orasul Moinesti se afla un monument înregistrat în patrimoniul UNESCO ce a fost realizat în memoria lui Tristan Tzara (100 de ani de la nastere) si a curentului dadaist initiat de acesta. Monumentul DADA se afla pozitionat pe soseaua Moinesti-Bacau, fiind un punct de referinta in peisajul cultural al orasului. Alaturi de acesta, în 2007, s-a construit un complex comercial.
   Onesti este un municipiu din judetul Bacau, Moldova, România. Are o populatiei de 51.681 locuitori.Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Pozitia geografica este 46° 13'N (latitudine) si 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau.
   Istorie
Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la „Selistea lui Oana la Trotus”.Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului muncitoresc aferent Onesti, ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii si a început constructia primelor blocuri.
Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. În 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata în 1996)
   Evolutia populatiei
De la înfiintarea orasului propriu-zis, în 1952, evolutia populatiei a cunoscut o crestere exceptionala, în ton cu industrializarea rapida. Astfel, la primul recensamânt oficial de dupa înfiintare, la 25 februarie 1956, populatia Onestiului era de 11.253 locuitori. 21 de ani mai târziu, la recensamântul din 5 ianuarie 1977, populatia ajunsese la 41.577 locuitori, adica o crestere de circa 400% în doar 20 de ani. Pe finalul perioadei comuniste, evolutia s-a mai stabilizat, însa a continuat trendul crescator. La recensamântul din 1992 au fost înregistrati 58.810 locuitori, adica o crestere de circa 40% fata de 1977. Perioada post-decembrista a marcat o inversiune de trend, astfel ca 10 ani mai târziu, în 2002, erau numai 51.416 locuitori, adica o scadere de circa 12,6%.
   Economie
Onestiul este un oras industrial, cu o structura economica relativ bine dezvoltata în jurul unor ramuri industriale, în special cea prelucratoare a produselor petro-chimice. Confectiile si prelucrarea lemnului sunt alte ramuri importante.
   Buhusi este un oras din judetul Bacau, Moldova, România, situat în sud-estul depresiunii Cracau-Bistrita (la 235 metri altitudine) la confluenta pârâului Români cu râul Bistrita, la 24 kilometri nord-vest de Bacau. Populatia era în anul 2002 de 18.746 locuitori.
  Istoric
Prima atestare documentara dateaza din 1438, fiind consemnat cu numele Bodesti. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orasului),Stefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a reputat o victorie decisiva asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800 asezarea capata treptat numele actual, fiind numita mai întâi Bodestii lui Buhus, Bodestii Buhusoaiei, Buhus. Toate aceste denumiri deriva de la numele familiei boieresti Buhus care stapânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep sa apara primele ateliere mestesugaresti. A fost declarat oras în anul 1930.La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea(1936-1939),se afirma cu certitudine ca localitatea a purtat în trecut si numele de Bucuresti.
Orasul Buhusi s-a dezvoltat datorita existentei Fabricii de Postav care, acum 100 si ceva de ani, era cea mai mare din Europa si aducea venituri considerabile localtatii. Aceasta fabrica exista si astazi, însa ea este în pragul falimentului. Aceasta fabrica este în faliment de multi ani datorita conducerii care nu a vrut sa o vânda când era înca profitabila. Din aceasta cauza orasul este practic mort si toti tinerii au plecat în alte orase sau tari la munca.Orasul practic se zbate la limita dintre saracie si decenta, aratând în ultima vreme o usoara crestere a economiei, însa insuficienta pentru ca toti locuitorii sa simta ca traiesc într-un oras adevarat. Orasul înca este capabil de lupta cu saracia datorita unor oameni cu suflet mare care îsi iubesc orasul.
   Comanesti e un oras din judetul Bacau, Moldova, România. Are o populatie de 23.796 locuitori. Numele orasului este derivat din cuman. (cuman-comanesti).
Orasul Comanesti face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501 m si 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotus. Orasul Comanesti are acces pe cale ferata, fiind situat la 75 km de Adjud si 42 km de Ghimes, dar si pe sosea fiind situat la: 58 km de Bacau (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) si la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A). Orasul este o asezare intramontana tipica, cu un relief deluros si colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasa cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l înconjoara.
Zona orasului Comanesti a fost locuita înca din perioada  neolitica. Ramasite din aceasta perioada au fost gasite în satul apartinator Vermesti. Numele orasului vine de la cumanii care au stapânit cândva regiunea. Prima atestare documentara dateaza din 1657 iar prima mentionare pe o harta dateaza din 1696, pe harta Samson.
Începând cu sfârsitul secolului XVIII, orasul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care si-au mentinut prezenta în zona pâna la jumatatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din fata muzeului si gara sunt câteva din marturiile lasate în urma de familia Ghika.
Construirea caii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legatura dintre Moldova si Transilvania, a condus la o crestere semnificativa a economiei, prin deschiderea exploatarii industriale a resurselor lemnoase din muntii învecinati (peste 15 gatere înainte de 1900), dar si a minelor Galion, Asau, Laloaia. A fost declarat oras în 1952.
În vara anilor 2004, 2005 si 2006, Comanestiul a fost lovit de inundatii ale Trotusului.
   Turism
Printre cladirile istorice ale orasului se numara Palatul Ghika (actualmente muzeu al orasului) si Gara din Comanesti (construita în 1890), ambele situate în centrul orasului. Biserica Sfântul Spiridon, construita în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghika.
   Darmanesti este un oras din judetul Bacau, Moldova, Romtnia. Are o populatie de 14.222 locuitori.
   Slanic Moldova  este un oras în judetul Bacau, Moldova, România. Are o populatie de 5.017 locuitori. Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâului Slanic. Orasul se desfasoara într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras în estul României (Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat în aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4°C .
   Apele minerale
Statiunea Slanic Moldova este renumita pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, usor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice si oligominerale, izvoare descoperite înca din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc. Botezata "Perla Moldovei", Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii în boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice (sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli. Pentru cura interna cu apa minerala se recomanda izvoarele nr.l, nr.8 si 8 bis (aflate în acelasi pavilion) si izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate într-un alt pavilion). Aici exista instalatii pentru bai calde în cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, si pentru gimnastica medicala. Pacientii pot ajunge cu autocarul la Târgu Ocna (18 km), unde exista un sanatoriu balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de îmbuteliere a apei minerale. Statiunea dispune de numeroase hoteluri si vile, de un complex sanatorial.
   Târgu Ocna este un oras din judetul Bacau, Moldova, România. Are o populatie de 13.598 locuitori. Orasul a fost ridicat la rangul de statiune montana, fosta statiune balneo-climaterica înainte de razboi datorita izvoarelor pe care le poseda si a salilor de tratament din Salina.
   Turism
Diversitatea resurselor turistice de care dispune orasul Tirgu Ocna determina posibilitatea practicarii unor variate forme de turism: Turismul de tratament balnear - este favorizat de existenta factorilor naturali de cura, a bazei de tratament din Complexul Balnear Magura si amenajarile pentru tratament realizate de catre societatea Salina Tirgu Ocna la nivelul orizontului IX. Factori naturali balneoterapeutici: - izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorurate, sodice, slab bicarbonatate, hipotona / hipotona, recomandate pentru tratarea de afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, ginecologice cronice, reumatismale si ale cailor respiratorii; - mediul de salina (Salina Tirgu Ocna), al carui microclimat este recomandat pentru tratarea afectiunilor cronice respiratorii (in principal astm, bronsita cronica) - bioclimatul sedativ, de crutare, cu usoare nuante de stimulare.La baza pantei Dealului Magura apar la zi, de-a lungul unui aliniament, sapte izvoare de ape minerale, ale caror captari au fost amenajate si utilizate de peste 100 de ani (anul 1888). Amenajarile exterioare, realizate din lemn, sunt acoperite, au aspect de chioscuri, iar apele curg liber pe conducte de plastic, in buvete. Sun afisate la vedere compozitia mineralogica a apelor si recomandarile terapeutice. Analizele realizate de catre Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie - INRMFB au aratat ca acestea au continuturi cuprinse intre 4,139 -12,793 g/I si prezinta interes terapeutic pentru cura interna si externa.