i
Date istorice
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
Date geografice
Asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi;
Suprafata: 4986 Km 2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii);
Populatie: 454023 dupa recensamântul efectuat în anul 2002;
Orase: Botosani: - resedinta de judet cu 115344 locuitori se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Celelalte orase ale judetului sunt: Darabani, Dorohoi, Saveni.Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 5 orase (Darabani, Bucecea, Stefanesti, Flamânzi si Saveni) si 77 de comune.
Relieful: predominant deluros, care desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m); Relieful este în cea mai mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede si pante reduse.
Clima: este temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest.Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Media anuala a temperaturii este în aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.
Cursurile de apa: au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Bseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându - se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna cu afluentii lor. Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha.
Lacuri: Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem amintii: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;
Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.
Resurse naturale
Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice în România prin compozitie si puritate.
În partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia.
Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stîncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.
Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.
Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.
Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...
Educatie si cultura
Învatamântul are vechi traditii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinta la Botosani prima Scoala Primara Publica de baieti, ulterior numita Scoala "Marchian".Astazi, învatamântul botosanean cuprinde un numar de 75.258 elevi care sunt pregatiti în învatamântul primar, gimnazial, liceal si postliceal (în 803 scoli). Institutiile superioare de învatamânt particular pregatesc studenâti în domeniile drept si stiinte economice iar în învatamântul superior de scurta durata (colegiu de stat) pregateste specialisti în pedagogie.
Botosaniul a fost si ramâne un centru al culturii românesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii românesti în multe domenii.
Economie
În judetul Botosani populatia ocupata reprezinta 72% din totalul populatiei si este distribuita, în principal, dupa cum urmeaza: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultura; 10,9% în comert si prestari servicii; 4,85% în învatamânt; 3,5% în sanatate.
În judet sunt inregistrate 6.544 companii din care 5.615 sunt societati comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociatii familiale; 14 societati cu capital integral strain, etc.
Industria
În judet sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria usoara si confectii (31%), industria alimentara (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobila (2,4%).
Agricultura: este o ramura importanta a economiei judetului Botosani.
An dupa an creste preocuparea în ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fânetele se întind pe o suprafata de 14.187 ha si asigura, în buna parte, furajele necesare septelului.
De asemenea, judetul este bogat în vii (3.373 ha) si livezi (3.634 ha).
Desi în ceea ce priveste cresterea animalelor s-a remarcat o descrestere în ultimii ani, totusi judetul se înscrie printre cei mai mari crescatori de oi din tara (peste 500.000 capete). De asemenea exista un numar mare de porci si vite dar cu preponderenta în sectorul privat.
Comert: de marfuri este un sector distinct în economie si este într-o relativa dezvoltare în comparatie cu alte sectoare.În ultimii ani a crescut numarul de oameni de afaceri care lucreaza în comert. Dintre acestia, cei mai importanti sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital strain si s-au format 68 de societati mixte.
Evolutia viitoare a dezvoltarii economice va influenta si comertul din judet.
Atractii turistice
Rezervatii si monumente ale naturii:
Stânca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
- padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
- padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte;
- arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
- rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
- rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;
Edificii religioase:
- Biserica "Sf. Nicolae", Popauti – Botosani ;
- Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca – Dorohoi ;
- Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume ;
- Biserica armeneasca - Botosani (1535);
- Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551;
- Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti;
-Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani ;
Edificii culturale
- Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani)
- Casa memoriala "George Enescu" din Liveni:
- Casa memoriala "Nicolae Iorga" ;
- Muzeul Memorial " George Enescu" - Dorohoi.
- Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani,
- Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani,
- Teatru de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani;
Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" – Botosani,
Viata culturala se desfasoara si în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.
În Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII în stil eclectic de influenta germana.
i
Date istorice
Istoria orasului Botosani începe din vremuri îndepartate, fiind mentionat pentru prima data în documente în anul 1439 (Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche). Totusi, începutul de viata a Botosaniului dateaza cu mult înaintea atestarii documentare.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca în aceasta zona au fost prezente asezari omenesti înca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamânt ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar în perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407 iar orasul Botosani în 1439.
Dezvoltându-se atât de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci târg deschis, fara ziduri" situat la o raspântie de drumuri, ceea ce a dus la un comert înfloritor. Se pare ca, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri însemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, înscriu numeroase prezente la Botosani, în judetul nostru pastrându-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Evenimentele istoriei moderne sunt mai putin reprezentate prin monumente. Se poate evidentia monumentul închinat eroilor primului razboi mondial, opera de proportii a arhitectului H. Miclescu, ridicata în anul 1928, precum si tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Rascoalei de la 1907.
Date geografice
Asezare: regiune cuprinsa între Siret si Prut, în extremitatea de nord - est a tarii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se învecineaza cu judetele Suceava si Iasi;
Suprafata: 4986 Km 2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii);
Populatie: 454023 dupa recensamântul efectuat în anul 2002;
Orase: Botosani: - resedinta de judet cu 115344 locuitori se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Celelalte orase ale judetului sunt: Darabani, Dorohoi, Saveni.Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 5 orase (Darabani, Bucecea, Stefanesti, Flamânzi si Saveni) si 77 de comune.
Relieful: predominant deluros, care desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m); Relieful este în cea mai mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede si pante reduse.
Clima: este temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest.Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Media anuala a temperaturii este în aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.
Cursurile de apa: au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Bseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându - se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna cu afluentii lor. Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha.
Lacuri: Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem amintii: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;
Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.
Resurse naturale
Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice în România prin compozitie si puritate.
În partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia.
Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stîncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).
Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.
Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.
Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.
Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...
Educatie si cultura
Învatamântul are vechi traditii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinta la Botosani prima Scoala Primara Publica de baieti, ulterior numita Scoala "Marchian".Astazi, învatamântul botosanean cuprinde un numar de 75.258 elevi care sunt pregatiti în învatamântul primar, gimnazial, liceal si postliceal (în 803 scoli). Institutiile superioare de învatamânt particular pregatesc studenâti în domeniile drept si stiinte economice iar în învatamântul superior de scurta durata (colegiu de stat) pregateste specialisti în pedagogie.
Botosaniul a fost si ramâne un centru al culturii românesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii românesti în multe domenii.
Economie
În judetul Botosani populatia ocupata reprezinta 72% din totalul populatiei si este distribuita, în principal, dupa cum urmeaza: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultura; 10,9% în comert si prestari servicii; 4,85% în învatamânt; 3,5% în sanatate.
În judet sunt inregistrate 6.544 companii din care 5.615 sunt societati comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociatii familiale; 14 societati cu capital integral strain, etc.
Industria
În judet sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare varietate de produse: industria usoara si confectii (31%), industria alimentara (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobila (2,4%).
Agricultura: este o ramura importanta a economiei judetului Botosani.
An dupa an creste preocuparea în ceea ce priveste asigurarea unor conditii standard pentru agricultura. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fânetele se întind pe o suprafata de 14.187 ha si asigura, în buna parte, furajele necesare septelului.
De asemenea, judetul este bogat în vii (3.373 ha) si livezi (3.634 ha).
Desi în ceea ce priveste cresterea animalelor s-a remarcat o descrestere în ultimii ani, totusi judetul se înscrie printre cei mai mari crescatori de oi din tara (peste 500.000 capete). De asemenea exista un numar mare de porci si vite dar cu preponderenta în sectorul privat.
Comert: de marfuri este un sector distinct în economie si este într-o relativa dezvoltare în comparatie cu alte sectoare.În ultimii ani a crescut numarul de oameni de afaceri care lucreaza în comert. Dintre acestia, cei mai importanti sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital strain si s-au format 68 de societati mixte.
Evolutia viitoare a dezvoltarii economice va influenta si comertul din judet.
Atractii turistice
Rezervatii si monumente ale naturii:
Stânca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
- padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
- padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte;
- arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
- rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
- rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;
Edificii religioase:
- Biserica "Sf. Nicolae", Popauti – Botosani ;
- Biserica "Sf. Nicolae" Domneasca – Dorohoi ;
- Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume ;
- Biserica armeneasca - Botosani (1535);
- Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551;
- Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti;
-Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani ;
Edificii culturale
- Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani)
- Casa memoriala "George Enescu" din Liveni:
- Casa memoriala "Nicolae Iorga" ;
- Muzeul Memorial " George Enescu" - Dorohoi.
- Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani,
- Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani,
- Teatru de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani;
Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" – Botosani,
Viata culturala se desfasoara si în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.
În Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfârsitul secolului XVIII în stil eclectic de influenta germana.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
