Date istorice
Teritoriul judetului Galati poarta marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi, preistorice. Analiza succesiunii si repartitiei dovezilor arheologice de cultura materiala arata ca teritoriul judetului a fost populat si a intrat pe circuitul folosintei umane din timpuri preistorice.
Cele mai vechi vestigii umane în tinutul Covurluiului apartin paleoliticului final si epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Beresti si la Cavadinesti. Paleoliticul superior a fost pus în evidenta în nordul judetului, pe mosiile asezarilor Plesa, Puricani, Craiesti, Balabanesti, Sipote, Radesti, Baneasa, Suceveni.
În succesiunea strategica arheologica au fost localizate si asezari din neoliticul vechi, apartinând culturii Cris, ce apar sub forma de asezari neîntarite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la Negrilesti si la nord de Tecuci, pe valea Bârladului, la Munteni. La Beresti au fost puse în evidenta urme ale culturilor Precucuteniene si Cucuteniene. Cultura Precucuteniana este reprezentata prin ceramica pictata bicroma si tricoma la Stoicani, Mastacani, Smulti, Draganesti, Baneasa, Suceveni. Cetatuia de la Stoicani arata, prin resturile culturii materiale, ocupatiile vânatoresti, de cresterea animalelor si de cultura a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca si unele mestesuguri casnice, ca de exemplu olaritul, torsul, tesutul.Continuitatea populatiei este dovedita de culturile materiale apartinând perioadei de tranzitie spre epoca bronzului, reprezentate prin asezari de tip “Salas”, la Stoicani.
Epoca fierului a lasat numeroase urme materiale descoperite si cercetate în peste 15 localitati actuale, aratând patrunderea unor influente ale civilizatiei grecesti dinspre Dobrogea. Astfel, ceramica si monede grecesti au fost descoperite la Galati, Barbosi si Frumusita, iar la Galati se pare ca a existat chiar o asezare greceasca. Vestigiile arheologice permit reconstituirea unui ax al patrundeqrii civilizatiei si culturii materiale grecesti pe directia Histria - gura Siretului - Barbosi - Poiana (Tecuci) - Trotus - Oituz, ceea ce demonstreaza intensitatea activitatii materiale si spirituale a autohtonilor.
Piata Regala sau a statuei lui Costache Negri
Viata romana a fost deosebit de intensa. Castrul militar de la Barbosi si asezarea civila de pe vatra Galatilor de azi întretineau legaturi comerciale cu Moesia Inferioara si cu Grecia si Asia Mica pe Dunare si Pontul Euxin.
În secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase asezari, ca de exemplu Blajerii de Jos (1448), Liesti (1495), Serbanestii (1430), Bucestii (1548), Draganesti (1575) etc., iar în secolul al XVII-lea Umbraresti (1649), Salcea (1695), etc.
Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt consemnate asezarile Nicoresti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam, Tulucesti, Foltesti, Tecuci, Galati.
La sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de al XVIII-lea apar sloboziile, care duc la îndesirea retelei de asezari rurale, din care astazi s-au pastrat Slobozia Baneasa, Slobozia Oancea, Slobozia Conachi si Slobozia Corni.
În a doua jumatate a secolului al XIX-lea s-au ivit asezari rurale noi ca urmare a cresterii productiei marfa de cereale dupa 1859, a reformei agrare din 1864 si dupa împroprietarirea din 1879.
Diferitele forme de populare - migratiile, pastoritului agricol, infiltratiile lente si colonizarile, imigrarile (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a judetului. Astfel, popularea a fost stimulata de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comertului, de intensificarea circulatiei, de procesele de împroprietarire.
În prima jumatate a secolului al XIX-lea, au avut loc framântari social-politice si conflicte numeroase. Acestea au contribuit la accelerarea procesului de destramare a relatiilor feudale si la aparitia si accentuarea relatiilor de productie capitaliste.
Masele populare din judet au actionat în miscarea antiotomana din anul 1821 si în aceea revolutionara de la 1848.
Participarea activa a populatiei din fostele judete Covurlui si Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinata, în buna parte, de faptul ca aici au trait si activat patrioti înflacarati ca Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcalab de Galati) si Costache Negri (originar din satul Mînjina care astazi îi poarta numele). La Mînjina participau la elaborarea ideilor unioniste personalitati marcante ale neamului românesc, cum ar fi: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.
Date Geografice
Judetul Galati este situat în partea central-estica a tarii noastre, desfâsurându-se intre 45 ° 25' si 46 ° 10' latitudine nordica, între 27 ° 20' si 28 ° 10' longitudine estica. Ca pozitie geografica, judetul Galati se înscrie în aria judetelor pericarpatice-dunarene, fiind situat in partea cea mai sudica a Moldovei, la confluenta a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al tarii. În partea de nord se margineste cu judetul Vaslui, la est Prutul formeaza granita naturala cu Republica Moldova, spre sud Dunarea stabileste limita cu judetul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judetul Braila, iar la vest si nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiasi râu, se învecineaza cu judetul Vrancea.
Suprafata
4.466 km(respectiv 1,9% din teritoriul tarii).
Populatie
643.000 locuitori.
Orase
Galati, resedinta de judet, cu 328.000 locuitori, orasul dintre ape, pe malul stâng al Dunarii, port fluvio- maritim, centru industrial, comercial si cultural, ce a luat fiinta ca o asezare a pescarilor si navigatorilor.
Alte Orase: Beresti, Târgu Bujor, Tecuci.
Relieful
Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupa zona de întrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice, est-europeana, sud-europeana si în parte central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atât în conditiile climaterice, în învelisul vegetal si de soluri, cît si în structura geologica a reliefului.Aceasta din urma ofera o priveliste cu înaltimi domolite, cuprinse între 310 m în nord si 5-10 m la sud. Regiunea în sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata în nord si mai slaba în sud, distingându-se, dupa altitudine, pozitie si particularitati de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.
Clima
Teritoriul Judetului Galati apartine în totalitate sectorului cu clima continentala(partea sudica si centrala însumând mai bine de 90% din suprafata, se încadreaza în tinutul cu clima de câmpie, iar extremitatea nordica reprezentând 10% din teritoriu, în tinutul cu clima de dealuri). În ambele tinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si de întreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si umed din S si SV care determina intervale de încalzire si de topire a stratului de zapada. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc în valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna. Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în semestrul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat -continental din NE si E(mai ales în anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.
Cursurile de apa
Sunt reprezentate de râurile tributare Dunarii: Prutul, cu afluentii Chineja, Covurlui, Geru Suhurlui, la est si Siretul, cu afluentul Bârlad, la vest, judetul reprezentând o adevarata „piata de adunare a apelor”.
Regiune
Judetul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ( împreuna cu judetele Vrancea, Buzau, Braila, Constanta si Tulcea ), din Euroregiunea Dunarii de Jos ( alaturi de raioanele din sudul Republicii Moldova si vestul Ucrainei ) precum si din Zona Economica Libera"Galati-Giurgiulesti-Reni".
Conditiile naturale
Galati poarta în peisaj amprenta unor influente datorate acelor entitati geografice europene care se interfereaza pe pamântul României.
Economia judetului Galati | Cai de acces Galati
Luând ca indicator produsele industriale, judetul Galati este cel de-al patrulea centru industrial al României ca marime.
Structura principalelor ramuri industriale este urmatoarea:
• industrie si constructii – 43%;
• servicii – 38%;
• agricultura, silvicultura, exploatari forestiere – 19%.
Principalele sectoare industriale sunt metalurgia si constructiile navale.
Metalurgia acopera 55,6% din productia de otel a României, 55% din productie fiind sub forma de produse laminate si 90,4% produse laminate la rece. Peste 50% din produsele metalurgice sunt exportate. Constructia navala este aici o industrie traditionala. La santierul naval se construiesc nave fluviale si maritime pâna la 65.000 dwt. (nave container, mineraliere, remorchere si petroliere) cât si instalatii de foraj marin. Galati este una dintre cele mai mari conexiuni ale tarii având cai de acces la coridoarele europene de transport: canalul Rhine-Main-Dunare care leaga Marea Nordului de Marea Neagra; legatura pe calea ferata este capabila sa faca trecerea de la standardul de cale ferata european la cel din tarile CSI, iar reteaua de drumuri nationale si judetene strabate intreg teritoriul judetului. Orasul - port Galati are patru porturi (unul pentru transport de persoane si trei pentru cargouri), cu o lungime de 6,5 km capabil sa primeasca vase pana la 30.000 dwt (max. 7,5 m adâncime). În general, în porturi pot fi tranzitate 9.328.857 t de marfuri (dupa statistica din 1997).
Atractii turistice
Rezervatii si monumente ale naturii
Dunele fluviale de la Hanu Conachi (la 50 km nord de Galati), rezervatie complexa care se întinde pe nisipurile din Câmpia Tecuciului, în sudul comunei Liesti. Este importanta pentru ca aici exista un numar mare de elemente de flora si fauna unice în Moldova si extrem de rare în restul tarii. Padurea-parc Gârboavele, rezervatie forestiera (la 17 km nord-vest de Galati), cuprinde stejari seculari, salcâmi. Padurea Breana, rezervatie forestiera de stejari, la adapostul carora cresc bujori salbatici.
Vestigii istorice
Castrul roman Tirighina de la Barbosi, puternica fortareata ridicata în timpul domniei lui Traian care avea scopul de a apara granita. Facea parte din sistemul militar de protectie construit de romani la marginea imperiului unde se reunea flota romana de pe Dunare. Alte vestigii istorice: Asezarea geto-daca Priboridava la Poiana, important centru economic si strategic în sec. IV î.Hr. - I d.Hr., Asezarea geto-daca Brahasesti (sec. IV - III î.Hr.).
Edificii religioase
Biserica-fortareata „Precista” de la Galati, construita în 1647 în timpul domniei lui Vasile Lupu, valorosul monument de arhitectura medievala a constituit veacuri la rând un adapost sigur pentru locuitorii orasului în vremuri de restriste. Biserica „Movromol” la Galati, zidita în 1669 de Gheorghe Duca si refacuta de fiul sau între 1700 - 1703. În chiliile sale au functionat primele scoli din Galati. Biserica Vovidenia de la Galati, monument de arta care adaposteste mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Alte edificii religioase: Biserica „Sfântu Gheorghe” din Galati (1664 - 1665), Biserica „Sfântu Dumitru” din Galati, ridicata de Vasile Lupu în 1649, Catedrala ortodoxa „Sfântu Nicolae” din Galati, în prezent biserica Episcopiei Dunarii de Jos.
Edificii culturale
Casa memoriala „Costache Negri” (în Costache Negri), în vechiul conac al familiei Negri, obiectiv important pentru vizitatori. Documentele expuse redau tumultul revolutionar din 1848 precum si activitatea carturarului si democratului Costache Negri.
|
Copyright © 2012 Cartea galbenă. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
Despre Judeţe 
