Resedinta de judet: Cluj Napoca

    Populatie: 703.269 de locuitori

    Suprafata: 6.674 kilometri patrati

    Descriere: Situat in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj acopera 2,8% din suprafata Romaniei.
Judetul are 736.000 de locuitori, din care 77%sunt romani, 9% maghiari, 2,2% tigani si restul sunt germani, evrei, ucrainieni. Descoperirile arheologice din acest judet arata existenta unei civilizatii integrate in viata si cultura europeana, inca de la inceputurile acesteia. In zona Gura Baciului au fost descoperite cele mai vechi vestigii neolitice din Romania (5000 i.Hr.). In secolul al-II-lea i.Hr., aici se gasea o civilizatie geto-daca. Dupa cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman, Potaissa (Turda) si Napoca (Cluj) au fost numite municipalitati. Napoca devine capital Daciei Porolissensis - fiind pentru prima data atestata documentar. Din antichitate si pana in zilele noastre, generatii dupa generatii, dacii mai intai, daco-romanii si apoi romanii (si pe langa ei, mai tarziu maghiarii si germanii) au trait si muncit impreuna si sunt legati de acest pamant pe care l-au infrumusetat prin munca lor. Aici se gasesc in principal doua forme de relief: dealuri si munti cu altitudini intre 227 m si 1825 m peste nivelul marii. cele mai inalte altitudini sunt Vladeasa (1,842 m) si Muntele Mare (1,825 m). Muntii, situati in sud-vestul Muntiilor Apuseni, reprezinta o sinteza a Carpatilor Romanesti.Principalele rauri sunt:Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile nu prezinta importanta economica dar sunt interesante din punct de vedere stiintific, iar doua dintre ele sunt declarate rezervatii naturale: Lacul Stancii si Lacul Legii. Lacurile satate (create prin inundarea vechilor saline) sunt adanci si au o concentratie foarte mare de sare, fiind folosite la tratamente. Cele mai importante lacuri sunt: Turda, Cojoena, Sic si Ocna Dejului. Judetul are o clima temperat-continentala, caracteristica regiunilor vestice si nord-vestice ale Romaniei.
    Peisajele sunt pitoresti si atractive pentru turisti. Faina Muntilor Apuseni este data de peisajele sale: pasuni largi, varfuri vulcanice, chei inguste si adanci, unice in Romania, cat si in Europa (Cheile Turzii, Cheile Turenilor). Deasemenea, exista pesteri de valoare speologica: Pestera Mare si Pestera Piatra Ponorului. In padurile montane se pot vana ursi, porci mistreti, lincsi si caprioare, iar in paraie se gasesc pastravi. Deasemenea, puncte de interest pentru turisti sunt si cele peste 600 de monumente arhitectonice in toate stilurile europene de la cel gotic, baroc si renascentist pana la cele moderne.
    Acest judet are trei municipii: Cluj-Napoca, resedinta administrativa a judetului cu 330.000 de locuitori, Turda si Dej; trei orase: Cimpia Turzii, Huedin si Gherla; 74 orase. Orasul Cluj-Napoca este resedinta administrativa a judetului. Cluj-Napoca, principal oras al Transilvaniei, are doua nume: Napoca este numele vechii cetati dacice, si Cluj vine de la numele latin Clusiurn, care insemna oras inchis. Numele maghiar si german al orasului (Koloszvar, si respectiv Klausenburg) se bazeaza pe cel latin si pe cel roman. Important centru cultural, universitar si industrial, Cluj-Napoca a fost si este un simbol de-a lungul istoriei. Universitatea, opera, Academia de Muzica si Arte, cat si Institutul de Medicina si Farmacie sunt binecunoscute in Europa. Maghiarii care traiesc aici si-au dezvoltat remarcabil cultura (au opera, teatru, ziare si reviste in limba maghiara), avand scriitori, redactori, artisti si muzicieni de renume.Biserica gotica "Sf. Mihai", care domina orasul, este un martor al istoriei acestui loc.
    
    MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA
    Prima atestare documentara a unei asezari pe teritoriul de astazi al Clujului a fost facuta de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a mentionat aici una dintre cele mai însemnate localitati din Dacia , cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane dateaza din perioada imediat urmatoare razboaielor de cucerire a Daciei, din anii 107 - 108, si consta dintr-o borna militara, descoperita la Aiton, rezultata de la constructia unui drum strategic imperial. Fondata pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine asezare urbana (civitas) în timpul împaratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscriptii. Ajunsa capitala a provinciei, Napoca este ridicata apoi la rangul de colonia, fiind denumita Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Orasul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilitati fiscale pentru cetatenii sai. Exista numeroase dovezi arheologice ale continuitatii romane la Napoca. Dupa retragerea administratiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viata urbana odinioara înfloritoare avea sa înceteze. În epoca medievala, Clujul a fost atestat documentar pentru prima data în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus. „Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravura a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)
    Mari grupuri de colonisti sasi s-au asezat în cetatea Clujului în timpul regelui Stefan al V-lea al Ungariei , dupa decimarea populatiei orasului în timpul atacurilor tatare. Cetatea Regala Castrum Clus a dobândit o organizare urbana pâna în secolul al XV-lea. Împaratul romano – german Sigismund de Luxemburg, devenit totodata rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oras liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru productia si schimbul de marfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar si cu distractiile specifice orasului. Pe atunci populatia era formata din sasi,secui si, în mica masura, din romani.
    Matei Corvin, rege al Ungariei, nascut la Cluj. Rolul meseriasilor în muncile orasului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle mestesugaresti De acest lucru s-a îngrijit si Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 si 1495, nascut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localitatii sale natale, aparând-o în conflictele cu asezarile din jur. În privinta populatiei, a decis sa acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oras.
    Cetatea Clujului si-a câstigat pâna în secolul al XV-lea recunoasterea europeana. Arhitectura specifica europeana, stilul gotic târziu se regaseau în Biserica Romano – Catolica “Sfantul Mihail”, dar si în multe case particulare. Oamenii avuti studiau la scoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la rascoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comerciantilor si a mestesugarilor a implicat îngradirea nobilimii si a clerului. Un carturar sas, nascut la Sibiu, Gaspar Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cartile pe care le-a tiparit, dar si la modernizarea orasului, care avea sa întretina o tipografie, o baie publica, o fabrica de hârtie si una de bere. Dinastia Bathory a contribuit si ea la cresterea economica si demografica, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparata doar cu Brasovul.Baba Novac, un important ostas al lui Mihai Viteazul, a fost judecat si ars de viu în oras. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Voda, a cinat pentru ultima data la Cluj, dupa care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda. Gabriel Bethlem, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orasului si a ajutat la desavârsirea acestuia ca o cetate importanta. Dupa cucerirea Ungariei de catre otomani si transformarea acesteia în pasalac, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana. La sfârsitul secolului al XVII-lea, însa, intra sub dominatie austriaca. Dupa un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoita sa gazduiasca trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100000 de florini. Cu toate acestea, ostasii au si jefuit orasul si au cerut sume suplimentare de la contribuabil.
    Cu o populatie 10 660 de locuitori, cetatea se transforma în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar si la sporirea numarului locuitorilor români. Importantele miscari revolutionare de la 1848 cuprind si Clujul. Desi un important centru revolutionar, avea un statut contradictoriu, datorita nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultati, academii si gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orasul va adaposti tratativele dintre Nicolae Balcescu si Cezar Bolliac pentru unirea revolutiei române cu cea maghiara. Înfrângerea revolutiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutata la Sibiu, pentru a exista o influenta austriaca mai mare asupra autoritatilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele sase districte militare transilvanene, administrând un teritoriu de 400000 de locuitori. În a doua jumatate a secolului al XIX-lea, a fost construita cladirea centrala a Universitatii “Francisc Iosif”din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea cladirilor din centru. În aceasta perioada a fost ridicata cladirea Liceului Unitarian, Opera Romana, Palatul de Justitie, primaria, Palatul de Finante etc.
În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituita Austro - Ungaria în 1867, Clujul si Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În aceasta perioada, orasul era al doilea ca marime din regat, dupa Budapesta, si resedinta comitatului Cluj. Dupa încheiere a primului razboi mondial si înfaptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenta Regatului Romaniei. Municipiul Cluj a fost în continuare resedinta judetului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiara prin Dictatul de la Viena. Fortele armate maghiare si germane care controlau orasul au fost respinse de trupele române si sovietice in octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenta Romaniei. Clujul avea o populatie de 16.763 locuitori evrei în 1941. Dupa ocuparea Transilvaniei de catre guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost dusi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în conditii inumane, lipsiti de orice facilitati. Lichidarea ghetoului a fost efectuata prin 6 deportari la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sanctiunilor dure instituite de administratia Horthy, multi evrei au reusit sa scape, trecând granita spre România, cu ajutorul taranilor din satele învecinate. De aici au reusit sa paraseasca Europa prin portul Constanta. Alti evrei originari din tari europene au fost ajutati sa se salveze si sa paraseasca Europa de catre un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj si Bucuresti. Liderul acestei retele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Sorban, caruia i s-a decernat ulterior titlul Drept intre popoare pentru eforturile sale. Dupa 1945, Clujul a intrat în perioada guvernarii comuniste, pâna în decembrie 1989. În 1974, autoritatile comuniste schimba numele orasului în Cluj-Napoca. Dupa revolutie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul nationalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relatiile interetnice între comunitatile clujene.În 1994 si 2000, Cluj-Napoca a gazduit Olimpiada Central – Europeana de Informatica (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima tara care a gazduit aceasta competitie, ci si prima care a gazduit-o pentru a doua oara.
    Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrala a Transilvaniei, având o suprafata de 179,5 km². Situat în zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, orasul este plasat la intersectia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe vaile râurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu înaltimi între 500 si 825 metri. La sud orasul este strajuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxima de 825 m, în vârful Magura Salicei. La est, în continuarea orasului, se întinde Campia Somesana, iar la nordul orasului se afla dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintau (633 m). Înspre vest se afla o suita de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbaului (570 m) s.a. Odinioara în afara orasului, acum în interior însa, se afla dealul Calvaria si dealul Cetatuia. Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Somesul Mic si Nadas, precum si câteva pâraie: Pârâul Tiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popesti, Pârâul Nadasel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becas, Pârâul Muratorii. Zona din jurul orasului este în mare parte acoperita cu paduri si ierburi. Pot fi gasite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, capsunica, serparita s.a. Exista doua rezervatii botanice cunoscute – Fanatele Clujului si Rezervatia Valea Morii. În padurile din jurul orasului (cum ar fi Padurea Faget sau Padurea Hoia) traieste o fauna diversificata cu specii precum porcul mistret, bursucul, vulpea, iepurii, veveritele. În rezervatia Fanetele Clujului traiesc exemplare de vipera de fânata, o specie destul de rara. O flora foarte bogata se gaseste si în interiorul orasului la Gradina Botanica, loc în care si-au gasit adapostul si unele specii de animale.
    Clima Clujului este placuta, de tip continental moderata. Este influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice de la vest. Trecerea de la iarna la vara se face, de obicei, la sfârsitul lunii aprilie, iar cea de la toamna la iarna în luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 °C, iar media precipitatiilor anuale atinge 663 mm.

    MUNICIPIUL TURDA
    Municipiul Turda se afla în jud.Cluj, în S-E Dealurilor Feleacului la o altitudine de 340-350 m, la confluenta râului Aries cu pârâul Racilor. Orasul se afla la 30 km de municipiul Cluj-Napoca, având aproximativ 60500 locuitori.
Desi cercetarile istorice si descoperirile arheologice nu au reusit sa precizeze nici macar cu aproximatie data întemeierii localitatii, au reusit în schimb sa stabileasca cu certitudine ca în perioada de înflorire a statului dac, în urma cu 2000 de ani, TURDA, pe numele de atunci Potaissa, era dupa cum remarca istoricul Camil Muresan, o asezare omeneasca bine cunoscuta, cu o dezvoltare social-economica apreciabila si de o importanta strategica deosebita. Asezarea Legiunii a V-a Macedonica la Potaissa si construirea Castrului roman pe Dealul Cetatii a ridicat Potaissa la rangul de municipiu si apoi la cel de Colonie.
    Cea dintâi mentionare a localitatii Potaissa care s-a pastrat dateaza din anul 108, cum se poate constata pe copia – Miliarului – ce s-a ridicat în centrul orasului, în fata Postei. Începând cu anul 274, când are loc retragerea aureliana, Potaissa, ca si celelalte localitati din fosta Dacie, a cazut prada navalirilor popoarelor barbare. Pentru aceasta perioada, despre Turda nu se stie aproape nimic, în schimb în unele scrieri îl regasim ca oras german-maghiar sub denumirea de Thorda. Toponimul Potaissa a fost înlocuit cu denumirea Turda, cum atesta actul de adanie din anul 1705 al regelui ungur Geza I, act întocmit dupa cucerirea si încorporarea Transilvaniei în statul feudal maghiar în care se precizeaza ca ( cetatea se chema Turda........., în locul ce se chema ungureste Aranos, iar în latineste Aureus). În secolul al XV-lea, în orasul Turda, se cladesc câteva biserici – Biserica Reformata si Biserica Romano-Catolica.
    În secolul al XVII-lea urmeaza o perioada de decadere pentru Turda, orasul fiind incendiat în mai multe rânduri de oastea generalului Basta. În 1601, se concepe planul de asasinare a marelui voievod Mihai Viteazul, primul întemeietor al statului unitar român. Dupa 1867, prin împacarea Vienei cu Budapesta, Turda, în plina dezvoltare economica, a devenit unul dintre cele mai puternice orase din Ardeal aflate sub ocupatia ungureasca. Marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, a însemnat un moment de cotitura în viata economica, politica, sociala si culturala, atât pentru municipiul Turda, cât si pentru celelalte localitati din Transilvania care s-au aflat sub ocupatia ungara. Situat într-o zona geografica unde majoritatea locuitorilor sunt români, orasul Turda, în perioada ce a urmat Marii Uniri, a reusit sa recupereze din terenul pierdut în timpul ocupatiei ungare sub aspect demografic.

    MUNICIPIUL DEJ
    Municipiul Dej este situat în nord-vestul României, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în partea de nord-est al judetului Cluj. Se înscrie între cele 6 localitati de acelasi rang administrativ-teritorial ale judetului, situându-se pe locul al treilea, ca numar de locuitori, dupa Cluj-Napoca si Turda. Orasul se afla la confluenta Somesului Mic, care îsi aduna apele din Muntii Apuseni, cu Somesul Mare, coborât din Muntii Rodnei, pe malul stâng al Somesului unit, în zona de contact a Câmpiei Transilvaniei cu Podisul Somesan. Este cuprins între paralela de 47 grade 5' si 47 grade 10' latitudine nordica si meridianele de 23 grade 45' si 23 grade 52'30" longitudine estica. Vatra orasului se situeaza pe un relief variat, cu altitudini cuprinse între 220 si 360 metri (exceptie face Dealul Rompas, cu o altitudine de 420 metri). Zona de confluenta a Somesurilor a dat posibilitatea formarii unui bazin depresionar de eroziune încadrat de dealuri. Asadar, distingem dealuri terasate ce se încadreaza în Podisul Somesan si sesul aluvionar, larg încadrat în culoarul Somesului. Zona se dispune ca în amfiteatru în jurul municipiului ocupând aproximativ 45-50% din suprafata acestuia. Orizontul apropiat este încadrat de Dealul Igisului la sud-vest, care continua spre est cu dealul Pinticului, Dealul Rompasului, Dealul Cabdicului, urmate apoi de Dealul Dileu, Dealul Mulatau si Dealul Bacau. Spre nord se afla Dealurile Somcutului, Cetanului si Vadului, iar spre nord-est cel al Tirului ce face legatura cu Dealul Ciceului, Dealul Brezei, urmând apoi Muntii Tiblesului si Muntii Rodnei. Localitatile componente ale municipiului - Ocna Dej, Pestera, Pintic si Somcutul Mic - sunt situate între Dealurile Clujului si Dejului, prima dintre ele pe Valea Ocna, a doua pe Valea Pestera, a treia pe un platou al vailor Ocna si Orman si a patra pe Valea Olpetrului sau Bobâlnei.
    Municipiul Dej este amplasat la o rascruce de drumuri de o deosebita importanta comerciala si de circulatie (DN 1C cu DN 17). Aceste artere de circulatie au facut de-a lungul timpului si fac si în prezent legatura cu Baia-Mare, Bistrita-Nasaud, Jibou, Zalau si Cluj-Napoca, pe Valea Somesului Mic si în culoarul depresionar al Somesului Mare. Multa vreme chiar Somesul a fost utilizat ca artera de transport pe apa pentru lemn si mai ales pentru sarea exploatata la Ocna Dej. Tot la Ocna Dej, în locul unei vechi saline , exista un loc cu apa sarata foarte concentrata, hipertona si atermala, recomandata în tratamentul unor afectiuni.
    Zona Dejului are o clima temperat-continentala moderata, determinata de circulatia maselor de aer din vest, dinspre nordul Oceanului Atlantic, fiind putin influentata de masele de aer din partea de sud-vest, dinspre Marea Mediterana. Clima este placuta, fara oscilatii mari de temperatura. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,5 grade C. Variatia temperaturilor este specifica tipului de clima continental moderat, cu maxima în luna iulie (temperatura medie de 18,7 grade C), iar minima în luna ianuarie (temperatura medie -5,3 grade C). Trecerea de la iarna la primavara se face lent, de obicei în a doua decada a lunii aprilie. Verile sunt placute, fara temperaturi caniculare. Toamna este caracterizata prin precipitatii moderate, ploi calde si uneori se prelungeste pâna în luna noiembrie. Iarna apar inversiuni de temperatura, datorita asezarii pe culoarul Somesului, fiind lipsita de viscole si zapezi care sa perturbe circulatia. Precipitatiile medii multianuale prezinta valori în jur de 626 mm, cantitatea cea mai mare înregistrându-se, în general în luna iunie
    Dejul este al treilea municipiu ca si suprafata din judetul Cluj. Teritoriul administrativ cuprinde 10.912 ha, din care intravilan 1.440 ha (Dej - 796 ha, Ocna Dej - 284 ha, Viile Dejului - 133 ha si Somcutul Mic - 85 ha), iar extravilan - 9.472 ha.
    Reteaua de râuri este formata din Somes si Somesul Mic, cu unitatile hidrografice afluente, remarcându-se în primul rand Valea Olpretului si Salca, Ocna, Chiezd si Bandaul (Magurasul), precum si lacurile Ocna Dej si Mica. La aproximativ 1,2 km de confluenta Somesului Mare cu Somesul Mic a fost ridicat un baraj de tip deversor, formându-se astfel lacul Mica în lungime de aproximativ de 3 km. Pe versantul nordic al Dealului Cabdicului sunt prezente doar câteva ochiuri de apa cu namol curativ, apreciate pentru tratarea unor afectiuni reumatice, precum si un izvor cu apa minerala.
    Cuvertura de soluri a teritoriului municipiului se remarca prin prezenta dominanta a claselor pluviometriilor, hidrosolurilor. Prin prezenta sâmburelui de sare de la Ocna Dejului s-a ajuns la aparitia clasei salsodiosurilor, cu deosebire în arealul cu resurse de apa sarata. Potentialul agricol este favorabil în deosebi pentru cultura porumbului si a legumelor, extinsa pe luncile Somesurilor.

    MUNICIPIUL GHERLA
    Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podisului Transilvaniei, la intersectia Campia Transilvaniei cu Podisul Somesan, pe malul drept al râului Somesul Mic. Majoritatea orasului se întinde pe cea de-a doua terasa a Somesului Mic, pâna sub Dealul Corobaii (denumit si Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecineaza cu satele Mintiu Gherlii, Petresti si Bunesti, la sud cu Hasdate, Silivas, Livada, iar la est cu Fizesu Gherlii, Bont si Nicula.
    Clima este una temperata de deal, cu vânturi orientate pe valea Somesului Mic. Principala apa curgatoare este Raul Somesul Mic, acesta izvorând din Muntii Bihorului.
    Vegetatia este formata în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintita, diverse graminee s.a. plante. În partea de nord se afla Padurea Morii formata preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa si doua exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii. Parcul este denumit si Gradina Elisabeta.
    Fauna este formata din specii de iepure, mistret, caprioare, viezure, vulpe, lup, si diverse specii de pasari: vrabii, stancute, grauri, porumbei, turturele, gaite, fazani.
    Pe teritoriul acestei localitati se gasesc izvoare sarate, saramura fiind întrebuintata din vechi timpuri de catre localnici.
    Gherla este singurul oras din Romania care a fost construit în secolul al XVIII-lea dupa un plan prestabilit si a carui constructie s-a pastrat pâna în prezent. Faptul ca stilul baroc domina se datoreaza patrunderii stilului baroc în Transilvania o data cu fondarea Gherlei de catre colonistii armeni, veniti din Moldova la initiativa si cu permisiunea Curtii Imperiale de la Viena. Alte orase din Transilvania au suferit de asemenea transformari radicale în secolul al XVIII-lea, fiind marcate profund de stilul baroc, dar în toate aceste cazuri, a fost prezent un fond arhitectural anterior, care a fost doar particularizat sau transformat. În cazul Gherlei, orasul este nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce apartinea cândva cetatii Gherlei (locul pe care astazi este situat penitenciarul Gherla) si lânga care se afla vechiul sat românesc. Orasul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fara a fi conditionat de nici o alta constructie premergatoare.
    Armenii au patruns în Transilvania dupa ce la sfârsitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihail Apafi, care a sperat ca îi va putea atrage spre protestantism. Dupa acest moment, Gherla apare în documente ca Armenopolis. Cel care a adus un plan prestabilit pentru orasul Gherla a fost episcopul Oxendius Varzarescu, plan care se presupune ca a venit de la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervatie, care coincide cu piata centrala, sunt, pe lânga valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul si fronturile strazilor. Datorita expansiunii Imperiului Habsburgic care se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea, au aparut doua programe noi de arhitectura: biserica si manastirea. Prima biserica ridicata de armeni este Biserica Solomon, aflata pe strada Closca. O alta biserica importanta a Gherlei este biserica armeano-catolica Sfânta Treime, a carei constructie se vede ca face parte dintr-un plan prestabilit pentru zona pietei centrale. Manastirea franciscana, aflata pe strada Bobâlna, a fost construita dupa o donatie facuta de primarul Gherlei, Victor Daniel, care a daruit franciscanilor în anul 1742 lotul pentru construirea unei biserici. În ceea ce priveste problema cladirilor de interes public, printre cele mai importante se numara primaria veche, situata în Piata Libertatii de astazi, cladire care a fost demolata în 1893. Noua primarie care functioneaza si astazi a fost construita în coltul pietei, în maniera eclectica, edificiul alterând atmosfera baroca a pietei. O alta cladire reprezentativa a stilului baroc a fost reprezentata de Galeriile Comerciale asezate în fata bisericii Sf. Treime, care au fost demolate în 1962 la interventia primarului de atunci, fara a exista un plan de sistematizare.