Agricultorii spanioli se plâng că nu fac faţă fără muncitorii români
Coordonatorul organizaţiilor de agricultori şi fermieri din Spania (COAG) a avertizat joi ca lucrările de pe plantaţiile de zmeură şi căpşuni din provincia Huelva se vor confrunta cu 'serioase dificultăţi' din cauza lipsei de mână de lucru calificată şi cu experienţă în domeniu, ca urmare mai ales a introducerii moratoriului referitor la forţa de muncă din România, informează EFE.
Acest deficit este motivat, după cum explică COAG printr-un comunicat, de decizia Comisiei pentru fluxuri migratorii din Huelva de a nu mai acorda prioritate persoanelor de origine marocană la angajarea pentru lucrările amintite, dar şi faptului că, după introducerea moratoriului, muncitorii români au nevoie din nou de un permis de muncă.
De ani de zile, românii şi marocanii îşi aduc o contribuţie majoră la mâna de lucru în campaniile agricole din Huelva, astfel încât COAG este de părere că aceste măsuri 'vor face ca lucrările de pe plantaţiile de căpşuni să fie lipsite de un număr important de muncitori calificaţi în domeniu'.
Organizaţia mai subliniază că muncitorul agricol spaniol este 'o persoană foarte calificată şi în cele mai multe cazuri asipră să lucreze în alte sectoare cum ar fi cel hotelier sau alte servicii'.
În consecinţă, ca şi în precedentele campanii, dacă nu se poate acoperi necesarul de forţă de muncă de pe plan local ori naţional, trebuie să recurgem la imigranţi angajaţi din ţara lor de origine.
În ce priveşte moratoriul asupra României, COAG apreciază cu 'nu este justificat' în sectorul agrar şi atrage atenţia că asemenea măsuri au fost luate în Spania în 2007 şi 2008 şi au avut ca rezultat 'serioase probleme în recrutarea forţei de muncă' necesare lucrărilor din agricultură.
sursa capital.ro
Valoarea acţiunilor băncii lui Patriciu s-a prăbuşit din momentul în care a cumpărat-o
n luna septembrie a anului 2009, omul de afaceri Dinu Patriciu cumpăra o importantă bancă din Georgia. Graficul de mai jos arată cum au evoluat acţiunile băncii după momentul preluării.
La vremea aceea, în știrea prin care anunța tranzacția, capital.ro scria următoarele rânduri: "Omul de afaceri anunţă că aplică reţeta care l-a îmbogăţit în România: cumperi ieftin o companie şi apoi o vinzi scump".
La doi ani de la tranzacție, se conturează o realitate interesantă a evoluției acțiunilor băncii tranzacționate la Bursa de la Tibilisi.
Mai concret, ultima cotaţie a acţiunilor, înainte de tranzacție, a fost de 0,122 lari, ceea ce indică o capitalizare bursieră a instituţiei la 160 de milioane de lari (65 de milioane de euro).
La ora actuală, în luna august a acestui an, valoarea unei acțiuni a Liberty Bank este de 0,02 lari, ceea ce reprezintă o scădere de peste 80% a valorii acțiunilor listate la bursă.
Conform datelor de pe site-ul băncii, numărul de acțiuni listate este de 3,5 miliarde, iar free float-ul este de 28,4%. Din 2009, s-au realizat o serie de majorări de capital, de la aproximativ 1,5 miliarde de acțiuni la 3,5 miliarde.
„În următorii ani, sperăm să strângem mai mult capital pentru Liberty şi să investim în una-două oportunităţi în fiecare an. Filosofia noastră de investiţii este simplă – pe pieţele emergente, unde se implementează reforme economice, companiile de intermediere financiară se numără printre primii beneficiari are climatului de afaceri îmbunătăţit şi reprezintă oportunităţi de investiţii atractive. Cum şi eu, şi Lado avem experienţă în conducerea unor companii listate, consider că o ofertă publică pentru Liberty pe o bursă importantă este o opţine de exit viabilă”, declara Patriciu în comunicatul trimis la momentul de atunci.
sursa capital.ro
UN AN EXCEPŢIONAL PENTRU AGRICULTURĂ: A cui este în realitate producţia-record de grâu a României. ANALIZĂ GÂNDUL
"Agricultura nu mai este doar o simplă îndeletnicire pentru români, ci a devenit o adevărată afacere, datorită creşterii preţurilor la cereale, majorării nivelului subvenţiilor şi acordării de avansuri la subvenţii de către Ministerul Agriculturii", este de părere Ştefan Poienaru, unul dintre marii producători de cereale din România.
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru gândul că România ar putea avea o producţie-record de 8 milioane de tone de grâu în acest an, din care jumătate ar putea fi exportată. "Luând în calcul şi cantităţile nedeclarate de către micii producători, anul acesta producţia de grâu a României ar putea ajunge la 8 milioane de tone. România ar putea avea disponibil pentru export o cantitate de 4 milioane de tone de grâu. Avem experienţa de anul trecut, când am reuşit să pătrundem pe multe pieţe externe. Şi anul acesta vom urma aceiaşi paşi. Este important ca România să se menţină în clubul exportatorilor de grâu", ne-a declarat Tabără, menţionând între pieţele externe unde se poate exporta grâu statele din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu.
Necesarul de consum de grâu al României este estimat la circa 4 milioane tone anual.
Ministrul Agriculturii crede că fermierii ar trebui să se asocieze pentru a construi silozuri, putând apela la fonduri europene în acest scop. "Din păcate producătorii români preferă să acţioneze pe cont propriu. Cerealele nu trebuie vândute imediat după recoltare", a adăugat Tabără.
La rândul său, Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este de părere că în acest an România ar putea exporta 2,5 milioane tone grâu. "Exporturile se fac de către comercianţii internaţionali, nu de România. Este grâu românesc, dar nu este exportat de România", a declarat pentru gândul Adrian Rădulescu.
Cei mai mari producători de grâu
Top 10 al celor mai mari cultivatori de grâu din România are pe primul loc TCE 3 Brazi, controlată de familia deputatului Culiţă Tărâţă, care administrează 56.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei (IMB). Tărâţă a cultivat în acest an în IMB peste 28.039 de hectare de grâu, potrivit informaţiilor obţinute de gândul de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA).
Tărâţă a obţinut în acest an 116.000 de tone de grâu, în creştere cu aproape 30% faţă de anul anterior. O parte din grâul lui Culiţă Tărâţă a ajuns deja la companiile din industria de panificaţie, în timp ce restul aşteaptă până la toamnă în silozuri.
"Am vândut o parte din grâu morarilor pentru că trebuia să dăm bani la bănci pentru că avem o linie de credit. Nu l-am vândut traderilor pentru că morarii mi-au oferit un preţ mai bun. Spre exemplu am vândut cu 195 euro/tonă în timp ce comercianţii îmi ofereau 170 de euro/tonă", a explicat recent, pentru ZF, Culiţă Tărâţă.
"De multe ori unii dintre marii traderi susţineau că grâul românesc este furajer, că nu e bun de panificaţie", a spus pentru gândul Culiţă Tărâţă. Traderii încercau astfel să ofere producătorilor preţuri mai mici.
Pe locul al doilea în topul celor mai mari cultivatori de grâu în acest an se află Comcereal Vaslui, companie administrată de fostul arbitru internaţional Adrian Porumboiu, cu 17.298 hectare cultivate cu grâu, urmată de Interagro SA, a omului de afaceri Ioan Niculae, care a cultivat grâu pe 9.610 hectare.
Preţul grâului a scăzut de la 200 la 180 de euro pe tonă
"Într-o piaţă extrem de volatilă, preţul grâului a fost mai mult sau mai puţin stabil anul acesta. A fost o scădere de la 200 euro pe tonă FOB în Portul Constanţa, la 180 euro pe tonă FOB. Motivul scăderii preţului îl reprezintă intrarea pe piaţă, din 1 iulie, a Rusiei, care are disponibil pentru export o cantitate de 14-20 de tone de grâu", a explicat pentru gândul Ofelia Nalbant, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), care grupează case de comerţ de cereale precum Aflred C. Toepfer, Bunge sau Cargill.
Grâul din recolta acestui an s-a tranzacţionat până acum cu până la 175 de euro pe tonă (0,75 lei pe kg), faţă de un maxim de anul trecut, de 250 euro pe tonă, potrivit lui Ştefan Poienaru, care controlează grupul Agrofam Holding Feteşti.
"Este bine că în acest an preţul grâului s-a menţinut relativ liniar, de la recoltă şi până în prezent, pentru că, în general, când există un excedent de producţie, preţul are tendinţa să scadă. Consider că luna viitoare preţul grâului va intra pe un trend crescător şi ar putea ajunge la 200 euro pe tonă. Sfatul meu pentru producători este să nu vândă acum, să păstreze grâul pentru că preţul va creşte", crede Poienaru. El spune că din păcate fermierii români nu se pot asocia pentru a putea să depoziteze, să îşi procure input-uri (îngrăşăminte chimice, pesticide etc) şi să valorifice grâul pe piaţa internă la preţuri avantajoase.
Pe site-urile specializate, preţul grâului pe piaţa internă este cuprins în prezent între 0,62 şi 0,7 lei pe kilogram.
Pe 11 august, la bursa de mărfuri din Chicago, grâul cu livrare în septembrie se tranzacţiona la un preţ de 254,7 dolari pe tonă.
Joi, preţul cerealelor a scăzut puternic la bursa din Chicago, iar cotaţia grâului a coborât cu 2,7%, din cauza aversiunii faţă de riscuri a investitorilor, care au preferat achiziţiile de aur din cauza temerilor legate de perspectivele economiei mondiale, transmite Reuters, citat de Mediafax.
sursa gandul.ro
Fitch: Reluarea creditării în valută va aduce un risc de instabilitate financiară. Se va recrea amestecul toxic dinaintea crizei
România este vulnerabilă la revenirea creditării în valută, cu risc potenţial de instabilitate financiară, pe fondul inflaţiei ridicate persistente, care va obliga BNR să menţină dobânzile peste cele din zona euro, avertizează agenţia de rating Fitch.
"Este de remarcat că România nu s-a putut apropia de stabilitatea preţurilor, în pofida scăderii puternice a cererii interne. Există riscul ca, din cauza inflaţiei persistent ridicate din România, politica monetară să menţină ratele nominale peste cele din zona euro şi un curs valutar stabil pentru o perioadă mai îndelungată, recreând astfel amestecul toxic dintre viitoarea creditare în monedă străină şi potenţiala instabilitate financiară viitoare", se spune într-o analiză a Fitch Ratings, efectuată înainte de publicarea datelor oficiale privind inflaţia pentru luna iulie.
Fitch anticipează că inflaţia va scădea în a doua jumătate a acestui an, în principal datorită efectelor de bază. Într-adevăr, inflaţia anuală a coborât în iulie sub pragul de 5%, odată cu dispariţia efectului de bază a majorării TVA de la 19% la 24% în aceeaşi lună a anului trecut, care a umflat rata anuală a creşterii preţurilor în ultimele 12 luni la peste 8%.
Inflaţia se menţine peste ţinta BNR din 2006 şi se estimează că acest prag va fi depăşit şi în acest an.
"Agenţia estimează o inflaţie anuală medie de 6,8%, mai ridicată decât prognoza BNR din Raportul de Inflaţie din mai 2011. Cu toate acestea, direcţia prognozei BNR arată că inflaţia are şanse mici să revină la ţintă înainte de mijlocul anului 2012", notează agenţia de rating.
Fitch estimează că majorarea preţurilor administrative ar putea adăuga 0,6 puncte procentuale la inflaţie până la sfârşitul acestui an.
"BNR a menţinut dobânda cheie neschimbată din mai 2010, deşi perspectiva inflaţiei s-a înrăutăţit substanţial, argumentând că şocurile inflaţioniste sunt doar temporare. Politica monetară încearcă să ancoreze aşteptările pentru a asigura revenirea inflaţiei la ţintă pe termen mediu, dar numai prin comunicarea unei înclinaţii către restrângere. Analiştii din piaţă, ca şi Fitch, sunt mai sceptici", se spune în analiză.
Agenţia de rating consideră că inflaţia ridicată este principalul factor care va împiedica intrarea României în mecanismul ERM II în 2012 şi, implicit, adoptarea monedei euro în 2015.
"Ţinta oficială a României pentru adoptarea euro rămâne 2015, ceea ce implică intrarea în ERM II în 2012. Fitch consideră că aceste obiective sunt prea optimiste, în principal din cauza inflaţiei ridicate, dar au o utilitate ca ancore ale politicii monetare", conchide Fitch.
Banca Naţională a României a anunţat luni că a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, şi prognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%.
În luna mai, BNR majorase prognoza de inflaţie pentru anul în curs de la 3,6% la 5,1%, iar pe cea de anul viitor de la 3,2% la 3,6%.
Fitch a îmbunătăţit în luna iulie ratingul pentru credite pe termen lung în valută al României de la "BB+" la "BBB-", cu perspectivă stabilă, România revenind astfel în categoria statelor recomandate pentru investiţii.
Fitch a retrogradat România în categoria statelor nerecomandate pentru investiţii la sfârşitul anului 2008, în contextul crizei financiare globale. Agenţia a revizuit atunci în scădere cu două trepte ratingul României pentru credite pe termen lung în valută, la "BB+", cu perspectivă negativă, temându-se că statul nu are capacitatea de a evita o criză severă.
Moody's are, de asemenea, pentru România rating recomandat pentru investiţii, respectiv "Baa3", în timp ce Standard & Poor's este singura dintre cele trei mari agenţii care evaluează România în categoria nerecomandată investiţiilor, cu "BB+".
sursa zf.ro
Guvernul va majora bugetul de investiţii cu 50% până în 2014 la 55,7 mld.lei
Guvernul va aloca în 2014 peste 55,7 miliarde lei pentru investiţii, în creştere cu 54% comparativ bugetul pentru acest an de 36,1 miliarde lei, proiectele de prioritate redusă şi cele neperformante urmând a fi întrerupte, potrivit datelor din strategia fiscal bugetară 2012-2014.
"Pentru anul 2011 şi perspectiva 2012-2014, Guvernul îşi menţine angajamentul de alocare a unor fonduri importante pentru cheltuielile de investiţii (...) Una din direcţiile principale de acţiune pentru 2011 şi orizontul 2012-2014, o reprezintă reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE, context în care se va efectua o analiză a portofoliului existent de investiţii, pe baza căreia se va prioritiza şi evalua proiectele, pentru concentrarea pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu 3-5 ani), se va examina viabilitatea proiectelor vechi, iar proiectele de prioritate redusă şi cele neperformante urmând a fi întrerupte", se precizează în strategie. În 2011, pentru cheltuielile de investiţii publice a fost alocată suma de 36,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,6% din PIB, respectiv 17,5% din cheltuielile bugetului general consolidat.
În 2012, bugetul de investiţii va ajunge la 43,1 miliarde lei, respectiv 19,8% din cheltuielile bugetului general consolidat şi 7,3% din PIB, iar în anul următor Guvernul va folosi 49,5 miliarde lei pentru investiţii, respectiv 21,1 din cheltuielile bugetului general consolidat şi 7,7% din PIB.
Până la finalul perioadei estimate, 2014, bugetul de investiţii va fi de 55,7 miliarde lei, respectiv 22% din cheltuielile bugetului general consolidat şi 7,9% din PIB.
sursa money.ro
Suprafaţa agricolă necultivată din România a scăzut sub un milion de hectare
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, sâmbătă, la Zlatna, că suprafaţa agricolă necultivată din România a scăzut mult, comparativ cu perioada de dinainte de anul 2000, ajungând la mai puţin de un milion de hectare
Întrebat ce suprafaţă de teren agricol a rămas necultivată în acest an în România, Valeriu Tabără a răspuns că este vorba de mai puţin de un milion de hectare, precizând că "este încă mult".
"Încă mult, dar faţă de anii trecuţi este extrem de puţin. În anii trecuţi, şi mai ales după 1997, am avut suprafeţe care au depăşit bine trei milioane de hectare. Reducerea se datorează şi rezultatelor economice ale lui 2010, nu e meritul lui Tabără chestiunea asta. Sunt lucruri care au început, eu le-am finalizat în 2010 şi le-am dus mai departe, poate la un alt grad, care să atragă în continuare presiunea asupra cultivării pământului", a spus Tabără.
Ministrul Agriculturii a adăugat că, dacă statul ar fi mai deschis către investitorii străini, presiunea de cultivare a terenurilor ar fi mult mai mare.
Întrebat câţi străini deţin terenuri agricole şi le lucrează în România, Tabără a răspuns că în prezent direcţiile agricole din întreaga ţară centralizează aceste date.
"Se lucrează la direcţiile agricole pentru a se centraliza, să vedem exact care este situaţia terenurilor care s-au vândut la străini şi statutul străinilor, pentru că problema de nelegalitate este dacă domiciliul persoanei fizice nu este în România şi dacă persoana juridică nu are sediul în România", a explicat Tabără.
Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii intenţionează ca, în perioada următoare, să facă o evaluare şi a suprafeţelor de teren "fără stăpân", afirmând că nu este exclus să se descopere o suprafaţă foarte mare în România.
sursa money.ro
China Nuclear Power Engineering este interesată să investească în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă
China Nuclear PowerEngineering (CNPEC) este interesată să investească în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, a declarat sâmbătă ministrul Economiei, Ion Ariton, adăugând că până în octombrie ar putea fi semnat acordul de confidenţialitate cu compania chineză.
"(...) compania chineză şi-a exprimat interesul pentru proiectul nostru de la Cernavodă. În acest sens, am convenit ca, în următoarea perioadă, discuţiile tehnice să continue, astfel încât, în luna octombrie, să se semneze acordul de confidenţialitate, care va permite continuarea negocierilor şi intrarea în proiect a companiei China Nuclear Power Engineering, alături de ceilalţi parteneri, Arcelor Mittal, Enel şi Nuclearelectrica", a arătat Ariton.
Ministrul Economiei s-a întâlnit, la Shenzen, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în China, cu conducerea grupului Guangdong Nuclear Power, din care face parte CNPEC.
CNPEC a fost înfiinţată la 20 februarie 2004, fiind una dintre cele mai importante companii chineze din domeniul energiei nucleare. Principalele activităţi ale companiei sunt contractarea, construirea, managementul, consultanţa, supravegherea de proiecte industriale şi civile din domeniul energiei nucleare, energie convenţională, aprovizionarea cu agent termic, alimentare hidraulică, proiecte de evacuare a apei, importul şi exportul de produse şi tehnologii, achiziţionarea şi vânzarea de echipamente electrice şi materiale.
Compania a participat la realizarea mai multor centrale nucleare în China, respectiv LingAo II, dată în folosinţă în anul 2010, Honyahne, Yangjiang, Ningde şi Taishan.
Până în prezent, compania chineză a desfăşurat două runde de discuţii cu partea română despre proiectul de la Cernavodă, prima la Beijing, în luna mai 2011, iar a doua la Bucureşti, la începutul lunii iulie 2011.
Premierul Emil Boc a declarat vineri că România şi China sunt pregătite să iniţieze în comun mai multe proiecte majore de investiţii, precum construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, a doua centură a Capitalei şi realizarea Canalului Dunăre-Bucureşti.
Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, caută noi acţionari pentru continuarea proiectului de construcţie a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, după ce grupurile energetice CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia), care au semnat acordul de investiţii în 2008, s-au retras din proiect.
De acest proiect s-au arătat interesate mai multe companii din Japonia, China, Coreea şi SUA.
Unităţile nucleare 3 şi 4 vor avea o putere instalată de 720 MW fiecare şi vor dubla capacitatea de producţie a centralei de la Cernavodă.
Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.
sursa money.ro
Companiile chineze promit costuri mici pentru a investi în România şi cer tratament nediscriminatoriu. Care sunt proiectele negociate
Companiile chineze au asigurat Guvernul român că vor participa la licitaţiile pentru proiecte majore de investiţii şi că vor solicita preţuri reduse pentru executarea lucrărilor, cerând însă un tratament nediscriminatoriu faţă de alte firme şi interesându-se şi de un eventual ajutor de stat.
Premierul Emil Boc, aflat în China, a declarat, sâmbătă, că i-a asigurat pe investitorii chinezi că toate aceste licitaţii vor fi derulate conform normelor UE în domeniu.
Reprezentanţii Guvernului român se află în China pentru a negocia mai multe proiecte economice, precum reactoarele 3 şi 4 ale centralei culearo-electrice de la Cernavodă, noi capacităţi de cărbune Termoelectrica la Doiceşti, autostrada Sibiu-Piteşti, linia de metrou Bragadiru-Voluntari, dar şi vânzarea la bursă a 15% din acţiunile Transelectrica (TEL), au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.
Alte proiecte în care Guvernul român încearcă să îi atragă pe investitorii chinezi sunt linia metrou Bragadiru-Voluntari, a doua centură a Capitalei şi podul rutier peste Dunăre Brăila-Tulcea.
Guvernul este reprezentat la discuţii de premierul Emil Boc, ministrul Economiei, Ion Ariton, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Din delegaţia premierului fac parte şi reprezentanţi ai firmelor Murfatlar, Vin Export Focşani şi Crama Vanju Mare, care îşi vor prezenta oferta.
Grupul oamenilor de afaceri plecat în China cu premierul, prezentat miercuri de MEDIAFAX, mai include reprezentanţi ai firmelor Avi Compact, Getico Telecom, Vila Euro SRL, Rich Sport Romania, Lamar Organization, Uniqua Asigurări, Lacerta Winery, MacroLight, Devco Green, Oilfest Company, Ghildus Design System, Mobilis, Faur, Meximpex, Marsat, Mibatron, Royal Consulting, Rig Service, Tetas Rom, Comoti, Incas, Rominex Industrial, Das, Taparo, Teaha Management Consulting, precum şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice şi Academiei de Studii Economice.
sursa mediafax.ro
Hotelurile din România au descoperit booking-ul pe Facebook. Vezi cine oferă acest serviciu.
Radisson Blu este singurul hotel din România care oferă clienţilor posibilitatea de a face rezervări pe Facebook
România este pe Facebook. La fel şi hotelierii care au înţeles că reţelele de socializare reprezintă o cale facilă de a intra în viaţa potenţialilor clienţi, fără a-şi asuma riscut de a-i agasa cu informaţii nedorite. Tot mai multe lanţuri hoteliere prezente pe piaţa autohtonă, atât din Bucureşti cât şi din provincie, au pagini dedicate pe Facebook. Unii au mers chiar mai departe aducând pe plan local un serviciu prezent deja, de ceva vreme, peste graniţe: posibilitatea de a face rezervări pe Facebook. Printre pionierii menţionăm reţeaua hotelieră Trump Hotel Collection, care oferă serviciul de aproximativ jumătate de an.
Hotelul care a dat tonul
Primul lanţ hotelier care oferă acest serviciu în România este Radisson Blu. Opţiunea a devenit activă începînd cu luna aprilie a acestui an astfel că, utilizatorii Facebook nu au de făcut decât să acceseze pagina hotelului şi să îşi aleagă perioada şi tipul de cameră dorită. Confirmarea rezervării este trimisă în mod automat şi în timp real clientului. „Serviciul oferă clienţilor uşurinţa de a-şi rezerva o cameră de pe o pagină de net pe care îşi petrec timpul în cursul zilei, fără să acceseze alte adrese de web, salvând astfel timp. Oaspeţii îşi pot alege tipul de cameră care li se potriveşte cel mai bine pentru sejurul dorit şi pot verifica disponibilitatea şi tarifele camerelor pentru perioada solicitată”,au explicat pentru money.ro oficiali ai companiei.
Urmează Twitter-ul
În funcţie de rezultatele pe care le va avea pe Facebook, Radisson Blu ar putea dezvolta acest serviciu şi pentru celelalte comunităti online, gen Twitter. Mai ales că, spun reprezentanţii companiei, prezenţa cu astfel de servicii pe canalele de social media poate duce la creşterea conoştinţelor despre brandul firmei. Mai mult, în acest mod angajaţii hotelului au acces la comentariile clienţilor, ceea ce îi ajută la îmbunătăţirea serviciilor. ”Interesul oaspeţilor nostri de a fi la curent cu noutăţile şi promoţiile pe care le oferim, indiferent de locaţia sau naţionalitatea lor, este în continuă creştere. Clienţii Radisson Blu sunt oameni de afaceri, activi şi la curent cu toate noutăţile de pe piaţă astfel încât şi comunicarea prin social media este importantă. Astfel, ne-am gândit să venim cu acest serviciu unic în România pentru a ne completa oferta către comunitatea clienţilor activi pe Facebook”, au mai precizat oficialii lanţului hotelier.
De la Facebook la servicii personalizate
„Dorim să fim acolo atunci când cineva vrea să transforme recomandarea unui amic într-o rezervare”, a concluzionat David Godsman, vicepreşedintele pentru servicii web al Starwood Hotels, citat de „The New York Times”. Compania a dezvoltat pagini Facebook pentru 1.000 de hoteluri din lanţul său şi pentru cele 9 branduri ale sale.
Un alt avantaj major al prezenţei în cadrul reţelelor de socializare constă în posibilitatea de a oferi servicii personalizate, ceea ce implică un preţ mai mare, dar justificat.” Hotelul poate afla ce tip de pernă preferă oaspetele, băuturile pe care şi le doreşte în minibar sau tipul de cameră de care are nevoie. Serviciile personalizate îl determină pe client să se întoarcă, ceea ce îi permite hotelului să menţină preţurile sus”, explică şi Glenn Withiam, un purtător de cuvânt al Şcolii de Administraţie din Industria Hotelieră Cornell.
Booking pe mobil
Potrivit unor date statistice ale firmei de cercetare PhoCusWrigh, 13% din utilizatorii reţelelor sociale folosesc acest tip de servicii în timp ce 35% dintre utilizatorii telefoniei speră că anul viitor îşi vor putea face rezervări şi prin intermediul telefoanelor mobile. Lucru care , parţial, se întâmplă. Spre exemplu, Hilton WorldWide are o aplicaţie de mobil cu ajutorul căreia clienţii îşi pot face sau modifica o rezervare, ori îşi pot comanda mâncare, înainte de a ajunge la hotel. În jur de 615.000 de clienţi ai lanţului au descărcat deja aplicaţia.De asemenea, clienţii Hyatt cu smartphones se pot înregistra în drum spre hotel, în momentul în care ajung trebuind doar să îşi ridice cheia.
sursa money.ro
Creşteri puternice pe bursele din Europa după ce UE a interzis tranzacţiile short-sell
Bursele europene sunt în urcare puternică, datorită aprecierii acţiunilor bancare în urma interzicerii tranzacţiilor de tip vânzare în lipsă (short-selling) cu titluri ale companiilor financaire pe pieţele din Franţa, Italia, Spania şi Belgia, transmite Reuters.
Indicele european de referinţă FTSEurofirst 300 a urcat cu 2,5% până la ora 9:56 GMT (12:56 ora României), în timp ce indicele bancar Stoxx Europe 600 a avansat cu 2,9%.
"Combinată cu avântul pozitiv pe care l-am văzut recent, (interdicţia pe short-selling, n.r.) ar putea asigura un final de săptămână mai puţin dramatic. Traderii sunt însă încă nervoşi, aşa că orice ştire negativă ar putea speria iar pieţele", a comentat pentru agenţia Bloomberg un analist al IG Markets Melbourne.
Franţa, Spania, Italia şi Belgia au impus interdicţii, temporare sau pe perioadă nedeterminată, pe tranzacţiile de tip vânzare în lipsă cu acţiunile companiilor financiare, pentru a stabiliza pieţele după deprecieri puternice ale acţiunilor băncilor franceze în ultimele zile în urma unor zvonuri neverificate şi dezminţite oficial.
Printre motivele invocate de autorităţi pentru interdicţie se numără "restricţionarea beneficiilor care pot fi câştigate prin răspândirea de zvonuri false".
Un alt factor pozitiv este anunţarea unei întâlniri între preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, care vor discuta marţi despre criza datoriilor de stat.
Potrivit datelor anunţate vineri, economia franceză a stagnat în trimestrul al doilea, analiştii estimând o creştere de 0,3%, iar producţia industrială din zona euro a scăzut cu 0,7% în iunie, economiştii anticipând o stagnare. Investitorii aşteaptă date economice şi din SUA, unde urmează să fie publicate rapoarte privind vânzările retail şi încrederea consumatorilor.
sursa zf.ro
|
